Ieri am avut ocazia să cunosc o situaţie delicată referitoare la ceea ce se va întâmpla cu ora de religie în anul şcolar viitor. N-aş fi vrut să mă leg (iarăşi) de genul unor subiecte sensibile, însă discuţia avută ieri cu o profesoară de religie nu m-a lăsat indiferent. Auzisem şi eu de faptul că de la anul, profesorii de religie vor mai avea ore în funcţie de cererile depuse de părinţi şi de ,,ajutorul’’ directorilor, de la caz la caz. Cu alte cuvinte, vor fi la mâna şi la cheremul elevilor şi al părinţilor lor, al superiorilor bisericeşti şi şcolari. Acest lucru l-am înţeles şi din spusele doamnei care mai că-i venea să plângă. Am stat de vorbă pe subiectul acesta preţ de aproape un ceas, răstimp în care mi-a mărturisit supărarea prin care trece şi nesiguranţa statutului ei profesional odată venită toamna viitoare.
Dincolo de toate, fără să vreau, am devenit dintr-o dată empatic; are şi ea o familie în care soţul e bugetar, cu doi copii mici, cu rate, cu cheltuieli şi cu alte îndatoriri dar fără nici un sprijin. ,,De la Episcopie până la preotul (…) ori direcţiune, pe nimeni nu interesează soarta profesorilor de religie. Habar n-au cât suflet am pus în toţi aceşti ani! Unii colegi, de alte specialităţi, fie ne compătimesc, alţii mai că nu ne râd în nas… se pare că asta s-a şi dorit: să fim ţapii işpăşitori pentru păcatele Bisericii!’’
Într-adevăr, cercetând informaţia legată de acest aspect am putut afla şi eu că din anul şcolar viitor, disciplina religie se va putea preda numai la cererea scrisă a elevilor (minori), cu acceptul părinţilor. Cel mai probabil vom asista la un scenariu neplăcut în care mulţi dascăli de religie vor fi nevoiţi să-şi caute şi altceva de lucru, pentru că din partea Ministerului Educaţiei ori a Bisericii… pauză! Cred că aici ar trebui ,,preasfinţiţii’’ să se gândească nu numai la propriile camari ci să mai lase din cultul personal, să coboare cu picioarele pe pământ şi să-i sprijine pe amărâţii pomeniţi mai sus pentru că altfel s-ar putea trezi cu bisericile (multe dintre ele, ridicate în mod nejustificat, din ambiţii şi orgolii popeşti) pline cu bătrâni neînţeleşi dar în acelaşi timp lipsite de tinerii cu orientări mult peste vederile înguste de sorginte medievală, în şi cu care, generaţii în şir, clerul şi poporul s-au complăcut.
Dar până atunci nimeni n-ar trebui să stea cu mâinile în sân. Schimbarea, după cum ştim (căci şi Iisus Hristos a spus-o), nu poate veni decât din interior, acolo unde poţi găsi la o cercetare atentă, atât ,,Împărăţia lui Dumnezeu’’ cât şi ,,mormintele văruite’’. În urma discuţiei cu doamna profesoară de religie am rămas înduioşat mai ales de figura ei tristă, lipsită parcă de orice entuziasm sau poftă de viaţă. Poate că dracu’ nu-i aşa de negru precum pare şi în cele din urmă binele va triumfa. Cel puţin, asta ne-a mai rămas… să credem!
Iulius Toma
Problema este mult mai grava, doamna profesoara este draguta cind spune ca de vina este biserica, nu, lucratorii speciali din biserici sunt de vina, pentru ca pun pe primul plan afacerile materiale…si au ajuns oamenii sa aiba ca idoli un fotbalist, un cantaret, un actor etc
biserica ortodxa= asociatie mafiota organizata care are scopul de a fura banu public si de a cersi bani de la enoriasi, cand au dat borati astia de mancare la 10000 de oameni saraci ?,cand au facut o donatie substantiala la o casa de copii ,mai sunt si alte religii in lume care nu cer doar sa donezi si mai fac si fapte bune,actiuni umanitare,la noi biserica baga toti bani in curu popilor aia umflati si in biserici aurite ,ca aia avem noi nevoie, au distrus tot orasu bagamas …. in ei ,in fiecare parc au montat cate o biserica ca doar romanu este ffff pacatos si are nevoie sa se mantuiasca !!!!