Câștig sau pierdere pentru pădurile din Parcul Național Semenic – Cheile Carașului?

ONG-ul de mediu „Agent Green” a câștigat în instanță procesul prin care cerea Romsilva să nu mai taie lemn din Parcul Național Semenic – Cheile Ca­ra­șului.

„Victorie Agent Green la Tri­bu­nalul București: s-a suspendat planul Rom­silva de tăiere pe 68% din supra­fața parcului”, a de­clarat presei Gabriel Păun, președintele Agent Green. „O su­pra­față de teren mai mare decât cea a orașului Reșița ar fi ur­mat să fie ex­ploa­tată comercial, rezervația Bâr­ză­vița ar fi continuat să ca­dă sub lama drujbelor, iar rezer­va­țiile Che­ile Cara­șului și Buhui Măr­ghitaș ar fi continuat să fie afectate de ex­ploa­tări forestiere”, explică Gabi Păun.

„Parcul Național Se­menic – Che­ile Carașului se mândrește cu cea mai mare pădure virgină de fag din în­trea­ga Uniune Europeană. În iulie 2017, anumite zone insulare ale parcului au fost incluse în Lista Patri­mo­niului Mon­­dial Natural UNESCO. Din pă­cate, multe alte păduri pre­țioa­se din par­cul național sunt în con­tinuare in­su­ficient protejate în fața ex­ploa­tărilor forestiere“.

Așa suna în presă, acum câteva zile „victoria ecologiștilor“ pentru protecția pădurilor din parcul cărășean. Dar, cum deontologic este să asculți cele două părți, aflate în acest caz într-un conflict soluționat de instanță și să lași cititorul să tragă concluziile, am solicitat un punct de vedere și Direcției Silvice Caraș-Severin, administratorul acestei păduri. Ne-a oferit informații, inginer Mihai Bona – șeful Ocolului Silvic Văliug.

„În zona Bârzăvița s-au făcut lucrări de transformare spre grădinărit, începute imediat după anul 1950, imediat după ce a început lucrarea de construcție a barajului de la Gozna. Ideea care e și ce înseamnă aceste lucrări? Toate pădurile au avut aceeași vârstă și se punea problema când vor ajunge la vârsta exploatabilității, ce se va întâmpla cu ele? Urma să fie toate tăiate. Atunci s-a început pentru prima oară în România o astfel de lucrare, în care lemnul să fie element secundar, iar obiectivul principal să fie protecția solului. În acest fel, a început extracția de 13 până la 15% volum de masă lemnoasă pe hectar. Pentru a închide un asemenea ciclu este nevoie de un ciclu de viață, adică aproximativ 120 de ani. Noi, în rezervația Bârzăvița nu am făcut alte lucrări; avem avizele Ministerului, dar pe Văliug nu lucrăm absolut nimic.

Nu înțeleg acum de unde atâta adversitate. Am avut mai multe conferința la care au participat toți specialiștii, reprezentanții mediului și ai altor organisme implicate și toate opiniile au fost identice, acest program trebuie să continue. Acum, mai avem nevoie de acordul de la mediu pentru a putea continua. De ce cei de la Agent Green se împotrivesc? Nu sunt păduri virgine; sunt păduri pentru care se fac tratamente de 60 de ani; nu sunt suprafețe dezgolite, pentru că sunt extracții de masă lemnoasă foarte mici. Acest tratament urmărește de fapt să fie din fiecare categorie de elemente, pe vârste, de la clasa întâi de regenerare până la clasa a șasea de exploatare. Se extrag, o dată la 10 ani, maxim 10 copaci dintr-un hectar, iar în locul lor se plantează puieți din alte specii“, a mai precizat Mihai Bona.

Reprezentantul Direcției Silvice Caraș-Severin se întreabă cine va plăti aceste pierderi: arbori dezrădăcinați, copaci doborâți de vânt și zăpezi, pe care silvicultorii nu au voie să-i exploateze. În acest an, Ocolul Silvic Văliug este blocat nefiind, organizată nicio licitație de exploatare. Ba mai mult, din cauza iernii prelungite, silvicultorii din Văliug au fost nevoiți în primăvară să cumpere lemne de foc de la Ocolul Reșița, pentru că nu aveau voie să taie nici măcar lemnele căzute de pe raza ocolului din Văliug.

Întrebarea finală este ce se urmărește? Protejarea pădurilor sau pur și simplu o blocare totală a silvicultorilor și a acțiunilor de protecție a pădurilor în timp ce pădurile aflate în domeniu privat dispar sub furia drujbelor și poftele de bani ale privaților.

Dan AGACHE