Cascada Bigăr, între regrete, acuzații și speranțe de viitor

bigar

Știrea zilei de luni a fost fără îndoială prăbușirea unei părți a casdadei Bigăr. Situată exact la paralela 45, cea mai cunoscută cădere de apă din Caraș-Severin, ignorată pe vremuri, a fost practic luată cu asalt de turiști după ce jurnaliștii de la The World Geography au clasat-o pe primul loc într-un top al cascadelor unice din lume. În ultimii ani s-a încercat amenajarea zonei, s-au investit bani în diverse proiecte care aveau ca scop atragerea turiștilor și transformarea vizitei la cascada Bigăr într-o experiență cât mai plăcută. Toate speranțele și eforturile din ultima perioadă par să se fi prăbușit însă ieri, odată cu o bună parte din roca acoperită cu mușchi a cascadei Bigăr. Nu au întârziat să apară reacțiile pe marginea subiectului, de la regrete, acuzații și explicații până la încurajări și speranțe de viitor, speranțe că povestea de la Bigăr nu s-a terminat aici.

03b24bcb-8a28-4f3e-9302-53fe5bd39eb1ab6d8578-c19e-4486-8ea5-1bdff99ffed4

Cascada Bigăr, una dintre cele mai frumoase obiective turistice din Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița, s-a prăbușit din cauze naturale. Travertinul și mușchii care s-au acumulat în timp, au crescut în dimensiuni și greutate, iar acum a cedat sub propria greutate”, anunțau reprezentanții Romsilva, care au negat cu vehemență zvonurile și acuzațiile conform cărora  prăbușirea ar fi fost provocată de captarea apei de către păstrăvăria Valea Miniș.

La rândul său, Vasile Constantin, directorul Parcului Natural Cheile Nerei-Beușnița, pe raza căruia se află cascada Bigăr a precizat pentru Reper 24 că ruperea stâncii este un eveniment neplăcut și nedorit de nimeni, dar natural: „De-a lungul timpului, depunerea de travertin și mușchi au condus la acest eveniment nefericit. Cascada având o dimensiune tot mai mare de la an la an, a cedat sub propria greutate și s-a prăbușit. Nu știu la această oră ce vor decide specialiștii, dacă acel bolovan rezultat în urma prăbușirii va fi lăsat acolo sau va fi scos. Poate că e un nou început. Depunerea de travertin s-a format în decursul anilor și poate asistăm la un nou început. Poate că de acum un nou strat de travertin se va depune acolo și peste ani, urmașii noștri vor putea beneficia de o altă cascadă, poate la fel de frumoasă sau, cine știe, poate chiar mai frumoasă decât cea despre care vorbim din păcate la trecut.

Aș vrea să mai lămuresc un lucru vehiculat pe rețelele de socializare.  E drept că există o captare de apă, deasupra de cascadă, la păstrăvăria Miniș, aflată în aval la aproximativ 400 de metrii. Se vehiculează că din cauza captării de la păstrăvărie s-a petrecut această prăbușire. Părerea mea, strict personală, este că acea captare ia din debitul apei. Travertinul se depune la un debit al apei relativ scăzut, iar acea captare s-a efectuat înainte de anii 90 și nu cred că are un efect negativ”.

6ba5d537-fb0f-4214-9eac-aaf73eabf315afe0df61-5868-4dfa-9f80-fc25883c5e61

Poate că zona noastră este blestemată, a concluzionat Simona Miclău, primarul comunei Prigor, tristă că exact atunci când Valea Almăjului a început să fie tot mai căutată de turiști s-a întâmplat această nenorocire: „Cuvintele sunt de prisos în acest moment. Eu am comparat această cascadă cu viața unui om. Ce-i frumos nu ține mult sau poate că zona noastră este condamnată. Când am zis și noi că ieșim din anonimat și chiar am ieșit s-a întâmplat această tragedie până la urmă. Probabil e o lege a firii, a naturii. Poate că această cădere a stâncii e un prilej pentru noi de a ne ridica un pic mai sus”.

Citește și Malul cascadei Bigăr s-a prăbușit! Nimic nu va mai fi la fel!

Supărat de prăbușirea casdadei Bigăr s-a arătat și Adrian Stoicu, primarul comunei Bozovici, inițiatorul unui proiect de punere în valoare a zonei, un proiect de aproximativ 3 milioane de lei, derulat prin CNI. În ciuda supărării, edilul este însă optimist că turiștii nu vor renunța să vină în zonă, atât pentru a vizita celelalte obiective de interes din Valea Almăjului, cât și pentru a vedea ce a rămas din cascada Bigăr, în urma prăbușirii.

Cascada era unul din obiectivele turistice principale ale Văii Almăjului. Mai sunt și altele – morile, Cascada Moceriș, Cârșa, dar Bigărul era magnetul. Eu zic că în ciuda nenorocirii, a prăbușirii unei părți din cascadă, turiștii vor continua să vină. S-a format deja un interes imens în jurul acestui obiectiv. Dacă nu din alte motive, oamenii vor veni să vadă ce a mai rămas din celebra cascadă”, a afirmat Adrian Stoicu.

718aa9d3-2cd7-471e-b0b0-c018f472a06511e1d29c-6578-488c-89c1-acc18b166c90

La rândul său, senatorul liberal Marcel Vela și-a arătat interesul pentru ce s-a întâmplat la Bigăr și a făcut un apel către toți factorii responsabili din Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, dar și către toți iubitorii de natură: „Haideți să găsim, împreună, o soluție pentru un proiect național de restaurare și reconstrucție pentru acest monument natural, un simbol național care a făcut o așa mare cinste României și care este atât de iubit de turiștii români, dar și străini”.

Rămâne să vedem ce se va întâmpla pe viitor cu această cascadă, dacă va rămâne pe mai departe în vizorul turiștilor sau va intra din nou într-un con de umbră, până când natura își va arăta din nou „talentul de constructor” și va da cărășenilor, peste ani de zile, a altă variantă a cascadei de la Bigăr.

 

Karina TINCUL

Distribuie pe:

Stiri similare

Reper24 nu îşi asumă răspunderea pentru comentarii, deoarece nu-i aparţin şi îşi rezervă dreptul de a interzice sau de a şterge comentariile care conţin: insulte, instigări la ură, la violenţă sau la acte ilegale, exprimări obscene/vulgare
Citiţi şi Politica Redacţiei