Via Transilvanica: peste 250 de borne cu o greutate de 230 kg fiecare, amplasate în Caraș-Severin! 

Via Transilvanica, considerat cel mai bun proiect turistic derulat în ultimii 30 de ani în România, începe să prindă contur și în județul Caraș-Severin. Bornele care vor marca traseul cărășean al Viei Transilvanica, peste 250 de piese de andezit cu o greutate de 230 de kilograme fiecare, au ajuns în Caraș-Severin, urmând să fie amplasate în următoarele săptămâni. Inițiatorii proiectului speră ca tronsonul cărășean să fie finalizat până la data de 24 iulie.

Via Transilvanica este un proiect inițiat de asociația Tășuleasa Social în urmă cu trei ani, prin care se dorește amenajarea unui traseu turistic care să traverseze România de la Putna în Bucovina, trecând prin Transilvania până la Drobeta Turnu-Severin. Județul Caraș-Severin va avea cel mai lung traseu din țară, fiind practic dublă față de cel din Bistrița-Năsăud, județul din care a pornit totul, după cum a subliniat Alin Ușeriu, unul dintre inițiatorii proiectului, prezent astăzi la Reșița, unde a asistat la descărcarea celor 31 de borne care vor fi amplasate pe raza municipiului de pe Bârzava:

„Pentru noi, acesta este unul din cele mai importante momente de la Via Transilvanica. Predatul acestor străjeri care vor sta pe marginea traseului nostru este cel mai important lucru, este ca și cum se pune etichetă pe vinurile vechi sau ca și cum se face căsătoria și cununia civilă în aceeași zi . Caraș-Severin este cel mai lung județ de pe Via Transilvanica și este dublu față de județul unde a fost inițiat acest proiect, în Bistrița-Năsăud. Deci, de la Tășuleasa Social și până aici vor fi 1.000 de km.

Aceste borne sunt de 230 de km fiecare, sunt din andezit, din materialul cel mai tare care poate fi sculptat. 40 de sculptori au lucrat mult ca să putem să predăm aceste borne, 256 de piese de andezit. În 24 iulie sper să lansăm la Gărâna acest minunat proiect, un proiect absolut remarcabil, care pune comunitățile laolaltă. Este drumul care unește și asta mă bucură foarte mult. Spre exemplu, într-o singură zi, alaltăieri, doar în județul Suceava erau 200 de oameni porniți pe Via Transilvanica”, a explicat Alin Ușeriu, care a ținut să le mulțumească primarului Reșiței, Ioan Popa și președintelui CJ Caraș-Severin, Romeo Dunca, cei doi punând umărul la realizarea proiectului, prin achiziționarea unor kilometri din tronson, altfel spus prin oferirea, alături de alți privați, a sprijinului financiar necesar pentru amenajarea tronsonului.

Primăria Reșița se va implica și ea în proiect, prin amplasarea pe raza municipiului a celor 31 de borne ce revin orașului. „Tot ceea ce înseamnă teritoriu gestionat de Reșița va fi pus în practică de colegii mei de la Patrimoniu. Suntem gata să ajutăm și alte UAT-uri care întâmpină probleme în a pune aceste borne. Dacă vor fi probleme de infrastructură poate că ne va ajuta și Romeo Dunca să mai punem câte una cu elicopterul. Sper să nu fie cazul, pentru că traseul e făcut de așa manieră încât să fie parcurs de oricine, nu trebuie să fie sportivi de performanță. Îi mulțumesc prințului Nicolae, lui Alin, lui Tibi, pentru încrederea pe care mi-au acordat-o și pentru faptul că au acceptat să lungim un pic traseul prin Banatul de Munte, pentru că fără să facem o apologie pro domo, noi avem o zonă extrem de frumoasă și merită văzută de cei care parcurg această distanță.

Noi, la Reșița, primim traseul venind de pe Brebu Nou-Gărâna, coboră pe vechiul drum al pemilor, pe care veneau la oraș cu cartofii, bureții de fag și așa mai departe, deci vine la Valea Bârzavei, cotește pe lângă lacul Secu, prin dreapta în zona de gestiune a Târnovei, coboară în Marginea, după care traseul se duce spre peștera Comarnic, spre Anina, pe vechiul traseu de cale ferată, urmând să urce din nou în spatele Semenicului și să coboare în zona Prigor”, a precizat primarul Ioan Popa.

La rândul său, Romeo Dunca s-a arătat încântat de progresia proiectului și a dat asigurări, că la fel cum a pus la dispoziție camioane de la Dunca Expediții pentru aducerea bornelor în județ, nu se va da în lături nici de la transportul acestora cu elicopterul, în cazul în care acest lucru va fi necesar.

„Dezvoltarea turistică a județului este singura șansă reală de a schimba ceva. Pierderea cascadei Bigăr poate fi imediat înlocuită cu accesarea altor locații de interes, frumoase și mă bucur că am reușit să participăm efectiv la proiect. Mă gândesc la Ineleț, cum o să ajungă bornele acolo și cu siguranță va trebuie să le duc eu, dar este o bucurie când reușești să faci ceva. Via Transilvanica va fi o reușită a județului, o reușită a Românie și a celor care au avut curajul să gândească ceva ce nu exista la noi”, a precizat Romeo Dunca.

21 de localități din Caraș-Severin vor fi străbătute de Via Transilvanica: Băuțar, Bolvașnița, Bozovici, Brebu Nou, Buchin, Caransebeș, Carașova, Cornereva, Glimboca, Iablanița, Lăpușnicel, Marga, Mehadia, Oțelu Roșu, Obreja, Prigor, Reșița, Târnova, Turnu Ruieni, Văliug și Zăvoi.

O bornă cu totul specială va fi amplasată la Văliug. Este vorba de o bornă pe care a fost sculptată imaginea regelui Mihai și care va fi amplasată în apropiere de Vila Klaus, acolo unde fostul monarh român a petrecut un an de școală. Borna a fost dezvelită astăzi la Reșița, în prezența principelui Nicolae, ambasador al proiectului Via Transilvanica. Aflat pentru a doua oară în Caraș-Severin, principele a amintit și el de potențialul turistic al zonei, potențial care va fi fără îndoială pus în valoare prin intermediului acestui proiect: „Prin Via Transilvanica cred că această zonă, care merită să fie pusă în valoare, se va dezvolta foarte repede.  Este un proiect foarte drag mie, cred că este cel mai bun proiect din momentul de față din domeniul turismului din România, proiect care poate promova România într-o lumină frumoasă. Prin Via Transilvanica ne putem redescoperi rădăcinile. Am vurt să fac parte din acest proiect pentru că cred în România, cred în ceea ce face Tășuleasa Social, cred în ceea ce fac Tibi și Alin Ușeriu”.

După amplasarea bornelor din Caraș-Severin, inițiatorii proiectului își vor îndrepta atenția spre județul Hunedoara, iar anul viitor spre Alba, unde speră să fie punctul terminus al Viei Transilvanica.

Karina TINCUL