
După ce pe toată durata campaniei electorale pentru alegerea peședintelui României, pe buzele politicienilor răsuna doar subiectul votului prin corespondență, un nou aspect legat de data aceasta de vârsta legală de la care tinerii își pot alege liderii, a fost repus în lumina reflectoarelor.
Ideea presupune schimbarea vârstei legale de la care tinerii pot merge la vot, de la 18 ani la 16 ani. Îndrăzneața propunere a venit din partea reprezentanților UNPR încă din anul 2011, dar căderea Guvernului Boc a lăsat inițiativa departe de concretizare.
Odată cu începerea noului mandat însă, UNPR a scos din nou în lumina reflectoarelor această propunere care, spun membrii UNPR, nu poate fi decât benefică pentru următoarele alegeri ale liderilor politici.
Din punctul de vedere al militanților pentru progresul României, tinerii sunt pregătiți atât intelectual cât și din punctul de vedere al spiritului politic de a-și forma o părere cu privire la viitorul pe care și-l doresc în țară. Mai mult, atâta timp cât tineretul are drept la muncă de la vârsta de 16 ani, participând practic activ la produsul intern brut al țării, interzicerea dreptului la vot până la 18 ani este total nepotrivită.
„Noi am făcut această propunere și acum, ea fiind reluată din mandatul 2008-2012. Prima propunere în acest sens a fost făcută în anul 2011. Motivele sunt cât se poate de clare, zic eu. Atâta timp cât tinerii au dreptul la muncă de la vârsta de 16 ani, legal, cu carte de muncă, atunci nu există niciun motiv ca ei să nu aibe dreptul la vot de la acea vârstă. Dacă sunt pregătiți să contribuie la PIB-ul țării, atunci cu siguranță sunt pregătiți să voteze. În momentul de față această inițiativă este încă în discuții, rămâne să vedem cum se va finaliza totul”, a explicat Ion Tabugan, liderul UNPR Caraș-Severin,
Alexandra JURCA