Cu prilejul împlinirii a 250 de ani de la naşterea marelui cărturar bănăţean Paul Iorgovici, Biblioteca Judeţeană ,,Paul Iorgovici’”, cu sprijinul Consiliului Judeţean, a organizat astăzi, la sediul Palatului Administrativ, un simpozion aniversar dedicat patronului său spiritual.
Volumul ,,Observaţii de limbă rumânească”, operă considerată monumentală pentru cultura română, are începând de astăzi o ediţie jubiliară, lansată la împlinirea a 250 de ani la naşterea ilustrului filolog. „Din păcate astăzi prea puţin se cunoaşte contribuţia lui Paul Iorgovici la crearea limbii române literare moderne şi la îmbogăţirea patrimoniului cultural naţional. Iată ca, la împlinirea a 250 de ani de la naşterea vrednicului filolog, ne-am propus, alături de Consiliul Judeţean, să readucem în actualitatea figura luminoasă a ilustrului Paul Iorgovici. Şi pentru că ne dorim ca tinerii să afle mai multe despre viaţa şi opera acestui mare cărturar bănăţean, avem în sală şi o clasă de elevi ai profilului filologie de la Liceul Teoretic Diaconovici Tietz”, a declarat Clara Maria Constantin, directorul Bibliotecii Judeţene Paul Iorgovici.
„Observaţii de limbă rumânească” a fost publicată pentru prima dată la Pesta, în anul 1799. Lucrarea abordează problema originii latine a limbii române, precum şi chestiuni de pedagogie, însă la apariţie nu a fost bine primită de critici. „Existau destui indivizi care căutau intrigi, exista multă invidie la fel de mare ca şi acum. S-a bucurat de aprecierea lui Heliade Rădulescu, care publică după de 40 ani întregul text în curierul naţional”, a precizat prof. univ. dr. Ioan David, director al David Press Print, editura care s-a ocupat de ediţia jubiliară.
De la întâlnirea de astăzi au lipsit, din cauza unor probleme de sănătate, profesorii Doina Bogdan – Dascălu şi Crişu Dascălu, cei care în 1979 s-au îngrijit de reeditarea volumului lui Paul Iorgovici. „Prima parte a cărţii este pur teoretică şi demonstrează că Paul Iorgovici avea la acea vreme cunoştinţe extraordinare de lingvistică generală. A doua parte este una practică, o sinteză a glosarului la care lucra, iar ultima parte conţine recomandări privind educaţia şi religia, chestiuni doar în aparenţă extralingvistice, deoarece crezul lui Paul Iorgovici era că omul este imperfect prin natură şi perfectibil prin cultură”, a mai spus prof. Ioan David.
Alături de reprezentanţi ai administraţiei şi culturii din judeţ şi personalităţi din diferite domenii, s-au aflat în sală şi oaspeţi din Serbia, acolo unde Paul Iorgovici a studiat şi profesat o perioadă.
Paul Iorgovici, personalitate completă şi multiculturală
Paul Iorgovici s-a născut la 28 aprilie 1764, la Vărădia, judeţul Caraş-Severin, în familia preotului Marcu, parohul bisericii din comună. A început studiile primare în localitatea natală având, apoi a urmat şcoala trivială (de trei ani) de la Vârşeţ, gimnaziul la Seghedin, iar între 1782 – 1784 a studiat filosofia la Pojon / Bratislava. Între 1784 – 1787 face studii de drept la Pesta (1784-1787), apoi de drept public austriac la Viena (1787-1789). Tânărul bănăţean şi-a continuat apoi studiile în Occidentul Europei. A locuit timp de trei ani la Roma, înscriindu-se la Institutul „Propaganda Fide”, a cercetat lucrări şi documente la Biblioteca Vaticanului, adunând materiale pentru o lucrare privind originea, vechimea şi continuitatea poporului român în spaţiul ancestral. După trei ani, în 1790, a plecat la Paris, asistând la desfăşurarea revoluţiei franceze, iar apoi în 1793 a plecat la Londra, angajându-se conţopist la Curtea Regală. După aproape un an de zile petrecut în Anglia, în 1794, Paul Iorgovici s-a întors la Viena. Devenise unul din cei mai culţi români ai timpului, cunoscător al limbilor: latină, greacă, italiană, franceză, engleză, germană, maghiară, sârbă. În 1796, Paul Iorgovici s-a întors în Banat şi a fost numit avocat consistorial la Vârşeţ. Vremurile nu i-au permis a avea un post sigur, astfel că a fost avocat la Timişoara, contabil privat şi profesor de latină la gimnaziul din Vârşeţ.
Diana RADU
