Percepția asupra ONG-urilor care se erijează în marii apărători ai mediului înconjurător, devine din ce în ce mai diversă și mai confuză, în condițiile în care presupunem o oarecare preocupare spre aprofundarea acțiunilor acestor organizații și mai cu seamă dacă reușești să obții puncte de vedere de la cei care au colaborat cu aceste organizații sau mai mult decât atât, cu așa zișii „insideri“. Ceea ce înțelegem de la o seamă de primari din pitorescul județ Caraș-Severin este că, beneficiind de lacunele legislative existente în trecut sau de un registru procedural alambicat în limbaj IT, multe din investițiile care ar fi putut aduce plus valoare zonei pe care doresc să o dezvolte, au fost blocate, întârziate sau chiar eșuate, urmare a mai multor factori, între care se înscriu și aceste ONG-uri. Nu spunem că activitățile, per ansamblu, au urmărit cu predilecție un blocaj investițional, dar dacă astăzi te pui de-a curmezișul realizării unui drum forestier sau care ar putea fi asfaltat într-o zonă turistică, mâine vei împiedica construcția unei pensiuni turistice, în cele din urmă forțând o sălbăticire a zonei doar de dragul implementării propriului tău proiect pentru care ești plătit din fonduri structurale europene, investitorii vor ocoli definitiv peisajul, fie el oricât de pitoresc. Sunt „scutite“ de investiții în Caraș-Severin zonele Sitului Natura 2000 ale Carpaţilor din sud-vestul României, cele din Parcurile Naţionale Retezat, Semenic – Cheile Caraşului, Cheile Nerei – Beuşniţa, Domogled – Valea Cernei şi Parcul Natural Porţile de Fier, fiind inclusă şi o parte din Munţii Ţarcu.
Citeam, deunăzi, un titlu pompos în presă, despre, citez „un nou proiect WWF: Sălbăticia din Munții Carpați, bogăţie pentru oameni“. Păi cum ne îmbogățim, nene WeWeF-ule într-un județ și-așa secătuit de resurse, unde cuvântul dezvoltare ține de creșterea sânilor la fetele de-a șasea de la țară care-au băut vârtos și din fragedă pruncie lapte de capră îndoit cu ceai, unde investiții înseamnă asfaltări cu dedicație, din care ne-mbogățim indiferent de pârnaie, că aia e oricum timidă rău la câte „bulioane“ știm noi să punem deoparte. Despre ce bogăție vorbim, măi ong-iștilor? Lăsați investitorii să pună piciorul în glie, în Caraș-Severin, că de pus osul la treabă oricum nu-l puneți spre a realiza ceva temeinic. Mai simplu e să blochezi inițiative, să argumentezi științific și să invoci „condiţii esenţiale pentru îndeplinirea angajamentelor asumate pe durata negocierilor capitolului de mediu pentru aderarea la Uniunea Europeană“. Mamă ce m-ați spart! Apropos, umblă o vorbă-n târg c-ați fi creația lui Soroș și că unul din principalii sponsori care vă finanțează activitățile e Mol Romania? Pe bune?
Am încercat să dialogăm cu unul din cunoscătorii fenomenului WWF, reșițeanul Cătălin Gavrilă – președintele Bike Atack care a servit interesele WWF și care credea cu tărie în proiectele acestui ONG. Gavrilă, care se afla în drum spre Mongolia la ora apelului nostru, nu doar că nu a dorit să comenteze situația WWF în România, dar s-a declarat scârbit și dezgustat de interacțiunea cu această organizație non-guvernamentală și ne-a transmis că nu-și dorește prea curând să își amintească dezamăgirea trăită cu ONG-ul amintit.
Radu Mititean: „în sectorul ONG de mediu era infiltrat un domn Ionuț Georgescu“ !?
Un alt apărător al mediului, președintele Federației Bicicliștilor din România, avocatul Radu Mititean, critică strategia WWF și consideră că anumite acțiuni și inacțiuni WWF au compromis o mare parte a sectorului ONG din România și au făcut mult rău protecției mediului din țara noastră.
„Îmi asum opiniile negative față de ANUMITE acțiuni sau inacțiuni ale WWF și consider că acele anumite acțiuni sau inacțiuni au făcut mult rau protectiei mediului si sectorului ONG de mediu. Nu am facut si nici nu as putea face o evaluare globala a impactului actiunilor WWF si probabil ca pe ansamblu este in opinia mea pozitiv, si regret ca au fost acele cateva actiuni de care stiu eu (vreo duzina) pe care le consider cu efecte predominant negative chiar dacă poate intențiile au fost bune și în acele cazuri sau s-a considerat că o chestie tactică ce în ansamblul strategiei WWF dădea pe total un rezultat pozitiv sau se sperase la un rezultat pozitiv. Pe listele de discuții de mediu unele dintre acele acțiuni sau inacțiuni WWF au fost discutate la vremea respectivă, inclusiv acel așa-zis protocol de colaborare cu un Departament guvernamental pe tema MHC, care îmi asum deplina răspundere nu doar ca ONG-ist de mediu ci și ca avocat să îl calific ca un document cu zero efecte juridice deși a fost prezentat ca act cu efecte juridice și prin urmare o rușinoasă minciună și cacialma care a făcut mult rău orice intenții bune o fi avut Csibi Magor când a negociat, semnat și mediatizat acel document semnat cu fostul ministrul delegat A-L Varga acel document. Nu am comentat și nu comentez pe ansamblu activitatea WWF că nu am cum să o cunosc atât de bine încât să emit o opinie bine fundamentată și eu nu îmi permit aprecieri ferme pe teme pe care nu am și probe solide care să reziste inclusiv la orice acțiune în instanță. Unii se mai joacă cu cuvintele și calificativele, eu nu. Am colaborat bine cu WWF pe diverse subiecte inclusiv pe subiecte juridice legate de blocarea unor proiecte de MHC, si am avut si eu multe demersuri pe linia asta pe bază de voluntariat, chiar daca nu au fost mediatizate pe cât au fost demersurile altora. Apropo de acuzele cu cârcotașii care în loc să faca ei ceva, doar critică pe alții. Oricum din punct de vedere moral nu este prea frumos procedeul de a lua apărarea cuiva nu combătând afirmatiile făcute despre cei in cauza, ci prezentand realizarile pozitive ale celor in cauza. Ambele laturi trebuie cunoscute public, însă nu se compensează. Așa cum un politician sau partid care a făcut chestii bune nu trebuie declarat absolvit de eventualele chestii rele pe motiv că a facut mult bine, tot așa și despre ONG-uri sau ONG-iști discuțiile ar trebui purtate obiectiv, pe chestii concrete, nu global sau emoțional, cu încercarea de a împărți în “cei buni” și “cei răi”. Cel puțin când nu suntem în cazuri de excepție când avem de a face cu niste organizații care pot fi calificate ca fiind doar măști ONG-istice ale unor interese contrare celor de mediu, care mai fac și ceva acțiuni aparent pro-mediu sau chiar realmente pro-mediu dar fără impact strategic, dar doar din motive de PR și de credibilizare… Sunt câteva din astea destul de bine documentate – vezi de pe vremuri “Verzii Pacifiști” (un fals Greenpeace) sau ceva mai recent cîteva organizații sub egida cărora acționa / era infiltrat în sectorul ONG de mediu un domn Ionuț Georgescu. Nu am impresia că WWF poate fi băgat în oala asta de ciori vopsite, chiar dacă are UNELE acțiuni care put a trădarea idealurilor și obiectivelor de mediu sau a compromis sau oportunism dincolo de limitele acceptabile“, declară Radu Mititean, directorul CCN – Clubul de Cicloturism Napoca.
Sergiu TABAN

multi dintre cei care administreaza activitati in organizatii non-profit locale o fac pentru propriul profit. Aici e vorba si despre domnul Gavrila, o parte dintre cei de la Mansarda si alte organizatii locale. Cum fac asta? Ciupesc bani alocati pentru diverse proiecte. Un pic de la proiectul X, un pic la proiectul Y, x sute de lei pentru saratele si suc din care cateva zeci se duc pe produse, iar restul pe finantarea excursiei in Mongolia, z sute de lei pe farfurioare de plastic care costa 10 lei iar restul pe o noua bicicleta proprietate personala, y mii de lei pentru marcarea traseelor din care nu-stiu-cat % ajunge de fapt in buzunarele lor.
Domnul Gavrila e scarbit? Prietena lui, Sorina, e scarbita? Dana L. de la Mansarda e si ea scarbita? Sunt multi altii la fel de scarbiti de activitatea lor si ar putea sa-si scuipe in san si sa spuna ‘doamne ajuta’ ca n-au aparut la TV ca fiind printre primii oengisti saltati pentru fraudare de fonduri.
interese si atat. wwf proteste iubitorii de natura cu tot felul de proiecte de imagine dar cand vine vorba de ceva serios, cum ar fi taierile ilegale, braconajul etc. nu fac nimic. se finantează netrasparent din surse externe pentru a ajuta la importarea intereselor externe in romania.