Numită pe post (în baza unui concurs câștigat) odată cu apariția pandemiei în România, terfelită de politruci în încercarea de a-și conserva fotoliile calde și bine plătite, Alina Stancovici – managerul Spitalului Județean de Urgență Reșița a rezistat cu stoicism și a reușit să urnească acest mastodont care se numește SJUR. O căruță cu foarte multe datorii, conturi blocate și pasageri care aveau (și mai au încă), dorința de a pune mereu frână oricărei decizii de schimbare în bine.
Clădiri vechi și nefuncționale în condițiile actuale, fără posibilitatea de a organiza circuite separate, cu medici și asistenți încremeniți (o parte a lor, nu toți) în acea vorbă păguboasă pentru noi: „Timpul trece, leafa marge, noi cu drag ne facem că muncim“. Multe din bunele intenții ale managerului s-au lovit de încăpățânarea unora, reaua voință a altora și lipsa banilor de investiții din cauza unor datorii venite din proasta gestionare a predecesorilor care s-au perindat pe la conducerea acestui spital.
Încăpățânată precum un catâr a încercat să schimbe câte ceva: a vrut extinderea secției ATI și personalul i-a răspuns „nu se poate, pentru că așa vrem noi“; a făcut temenele în fața mai marilor politici ai zilei, insistând pe necesitatea unui spital modular, ori cerșind la propriu niște bănuți pentru a repara o spărtură din acoperiș, pentru a achiziționa materiale de protecție pentru personal sau pentru medicamentele absolut necesare tratării corespunzătoare a pacienților.
A primit promisiuni, i s-au furat ideile, a cumpărat din banii de donații câte o plasă de medicamente, a zugrăvit un perete ori un salon cu materiale cumpărate din banii proprii ori ai celor care au înțeles că se vrea dar nu se prea poate acum. Dar cea mai mare dorință a sa a fost extinderea secției ATI. A mutat secția de Oftalmologie, a dotat saloanele cu mobilier primit din donațiile Crucii Roșii, a refăcut și extins alimentarea cu oxigen, a rezolvat problema suplimentării personalului, dar s-a lovit de aceeași împotrivire a unor medici și a unor asistente. „De ce să mă leg la cap dacă nu mă doare“ se pare că și-ar fi spus aceștia; pentru ce încă 10 paturi de ATI, pe un alt etaj, de ce să trebuiască să fac naveta între etajele 2 și 3, de ce? Un răspuns simplu ar fi…pentru pacient, dar cine să se gândească la el.
Solicitarea Alinei Stancovici de a avea conducere militară pe secția ATI a fost aprobată și de aproape 3 săptămâni aceasta funcționează, dovadă că se poate să faci ceva dacă vrei. Cele două doamne, medic, respectiv asistentă, cadre militare, trercute prin experiențe similare și la alte spitale din țară, au reușit nu doar să dubleze numărul de paturi pe secția de Terapie Intensivă, dar să și separe pacinții de pe ATI în cei covid și non covid. Chiar la această oră are loc transferul pacienților infectați, aflați în stare gravă, pe noua secție ATI creată în zona fostei Oftalmologii.
S-au verificat circuitele, s-au blocat ușile liftului pentru a preveni răspândirea virusului la alte secții și la alți pacienți, au fost transferați medici, asistente și infirmiere de pe alte secții, s-au cumpărat kiturile necesare, s-a înlocuit mobilierul sau altfel spus s-a făcut tot ceea ce era necesar pentru buna funcționare a acestei noi secții, ATI pentru pacienții infectați.
Chiar ieri s-au mai verificat încă odată toate circuitele de alimentare cu oxigen și s-a ajuns la concluzia că nactualul compresor nu face față și riscă să cadă alimentarea cu oxigen pe întregul Staționar 1. În consecință s-a comandat de urgență un astfel de utilaj tocmai de la Cluj, achitat din…sponsorizări pentru că unitatea medicală are conturile blocate. E bine totuși că președintele Consiliului Județean Caraș-Severin, Romeo dunca, a aflat de situație și a promis că va achiziționa și instituția pe care o conduce două astfel de compresoare pentru celelalte două staționare din Reșița.
S-a mai modificat o ușă de intrare pentru a avea acces paturile noi de ATI care sunt mai late decât cele clasice, s-a instalat circuitul video care permite monitorizarea în permanență pacienților dintr-o încăpere alăturată și s-a dovedit încă odată faptul că atunci când vrei cu adevărat ceva, acel ceva se poate obține.
„Începând din după-amiaza acestei zile, la SJUR functioneaza EXTENSIA ATI. Aceasta se afla la etajul 3 în Stationarul 1 ( pe amplasamentul Sectiei Oftalmologie) si are 20 de locuri pentru pacienții COVID 19 – cazuri ATI si 10 paturi pentru pacienții COVID 19 cu alte afecțiuni sau care necesita terapia intermediară in COVID. Secția a fost dotată cu aparatura primită prin Departamentul Național pentru Situații de Urgență, prin colaborarea cu Spitalul CFR Timișoara, Spitalul Județean de Urgență din Timișoara si Spitalul din Baia Mare. Demersul Extensiei ATI este nu doar “gura de oxigen” la propriu pentru pacienții COVID 19, ci și la figurat si astfel pe Secția ATI se delimitează riguros zona rosie (Covid), aflată la etajul 3, de zona verde (noncovid) de la etajul 2. Totodată, pentru a nu pune pacientii in pericol a fost achiziționat si montat ieri un compresor pentru rețeaua de oxigen, achitat integral de o persoană care dorește să își păstreze anonimatul, dar care prin noblețea si promptitudinea gestului său intelege sa întindă o mână de ajutor spitalului. Aceeasi persoana a repetat astăzi gestul de a achita inca un compresor, tocmai pentru a asigura si varianta de back-up“ a declarat pentru Reper24 managerul Alina Stancovici.
„Spațiile Extensiei au dotările necesare, fiind amenajate conform standardelor, Extensia în sine având un circuit corespunzător în care s-a investit tot prin bunăvoința celor care înțeleg că spitalul e și pentru prinți și pentru cerșetori pentru că boala nu iartă, indiferent de statutul social. Dar, în esență pe cât de bine și frumos arată spațiul Extensiei, pe atât de tristă e povestea și încercarea celor care îi vor trece pragul… Nădăjduiesc că viața va izbândi, așa cum a izbândit și acest proiect. Vreau să cred că știința și conștiința se vor reuni pentru a câștiga bătălia cu boala și pentru a reda pacienții celor care îi așteaptă acasa! Fiecare dintre noi a pierdut în această perioadă macar o cunoștință, un prieten sau chiar un membru al familiei. Pentru fiecare dintre cei aflați în suferință, dar și în memoria celor care nu se mai pot bucura de viațî, merita sî facem orice efort“ a mai precizat Alina Stancovici!
Mai rămâne un aspect la care nu pot să nu mă gândesc: prezența militară la SJU Reșița este limitată în timp. După ce vor urni căruța se vor întoarce la Brașov, în așteptarea unei alte provocări. Vor continua unii dintre cei rămași la Reșița să pună piedici? Se vor continua bunele practici instituite de conducerea militară? Va înțelege politicul că până la ridicarea și dotarea unui spital nou, pacienții au nevoie de acesta pentru tratament? Sunt întrebări pentru care vom primi răspuns în timp.
Ideea de bază este că de la această oră Secția ATI are 10 paturi în plus pentru pacienții covid în stare gravă, că au fost separate persoanele infectate de cele cu alte afecțiuni, că în pofida lipsei banilor se poate, cu o singură condiție: să se vrea!
Și cred că cel mai nimerit pentru a încheia această informație este să o citez tot pe managerul SJUR Alina Stancovici care a declarat: „Când vorbim de bătălia cu boala pentru viață, nu merită să ierți greșelile celor care nu fac pasul înainte în acest sens și sunt mereu o frână, dar merita efortul chiar până la scrâșnirea dinților pentru că e o cauză nobilă, chiar dacă vremurile au dus la dezumanizarea unora dintre noi“.
Dan AGACHE




Jos pălăria !
Respect pentru doamna Stancovici și persoanei care a achitat contravaloarea compresoarelor !
In sfarsit Spitalul are un manager pregatit pt a ridica nivelul calitativ al acestei instituti .Vorba batraneasca ” Ai carte ai parte”.Respect doamna profesoara!