Reșița, singura reședință de județ fără legătură feroviară directă cu capitala țării!

legatura feroviara interzisa Resita Bucuresti

Poate acest titlu nu mai reprezintă de mult o noutate pentru mulți dintre dumneavoastră, călătorii fideli ai CFR-ului. Poate că pentru posesorii de automobile, pentru personalitățile care circulă pe calea aerului de pe aeroportul Traian Vuia din Timișoara via București și retur, la fel, nu este de interes ce se mai întâmplă astăzi cu liniile feroviare ale CFR-ului.

Totuși, îndrăznesc să cred că mai sunt astăzi încă mulți români, reșițeni sau cărășeni (alții decât cei din zona Caransebeș) care nu își permit să facă acest drum din Banatul de Munte spre capitala țării cu un autoturism, fie el și proprietate personală, care, s-o recunoaștem, trebuie pregătit pentru o astfel de aventură de 1000 de kilometri dus-întors sau cu avionul, pentru simplul motiv că nu își permit. Și-atunci, mai lesne pentru bugetul propriu le-ar fi să circule cu trenul, așa cum era odată și cum, în acele vremuri, ni se părea firesc. Călătoria Reșița – București la cușetă sau vagon de dormit a fost înlocuită cu doina rapsodului Petrică Moise, „Adu, Doamne, trenu-n gară“. Nu mai avem nici clasa întâi, nici a II-a, nici culcat la cușetă înainte de Brebu și sculat în celebra Gară de Nord din București, nici de unele, nada!

CFR Călători îți propune să iei mata Reghionalu 9172 cu oprire la Bănila, Ezeriș, Brebu, Cornuțel – unde uneori stai atât cât să apuci să înveți câteva boabe de ucraineană, și după ce-ai ajuns la Caransebeș să schimbi cu IRN 79. Deci te dai jos frumos cu valize, bocceluțe, poșetuțe și te arunci disperat în legătura de București. Deci dacă n-ai avut noroc în viață să te fi născut lugojean, caransebeșean sau timișorean, asta e! Sau chiar s-ar putea face mai mult pentru cei care pleacă din Reșița spre București cu trenul?

La Reșița se vorbește despre tramvaiul cel mișto, despre un proiect de legătură rapidă Reșița – Timișoara, acel vehiculat light-rail mijloc de transport intitulat tram-train, deși nu știu dacă terenul permite o astfel de abordare, mă rog, se avansează și alte ipoteze și ipotenuze, care vor sta la dezvoltarea și schimbarea la față a orașului de la poalele Semenicului, dar orașul reședință de județ al Caraș-Severinului nu are legătură feroviară directă cu capitala! Cam despre asta e vorba!

Căci despre preluarea activelor UCM Reșița de către Hidroserv aud de niște ani de zile, dar nu se întâmplă să vedem și faptili, despre poluarea produsă de TMK tot la Reșița, tot la superofertă pentru aceeași reșițeni nu se sesizează niciun mare luptător ales al neamului, deși vorbește lumea că în zona Muncitoresc, la Rândul 2 și 3,  tot a doua familie ar avea un suspect sau un bolnav depistat cu cancer. Oricum oamenii bârfesc, că ăsta a rămas, este și va fi sport național, nea Romulus.

Apropo, unde ați mai văzut în Europa asta civilizată, că tot ne plac nouă la maxim subiectele astea, ca neam de atârnători ce suntem, cu apartenența noastră europeană, Europa occidentală, suntem ieuropeni = suntem moderni, unde s-a mai văzut să funcționeze ditai combinatul siderurgic în mijlocul orașului, oricâte filtre ne-ar povesti ei că folosesc și oricâte instalații de desprăfuire ar utiliza etc., activitatea acestui combinat, fie că o recunoașteți ori ba nea Romică, este una nocivă pentru sănătatea reșițenilor! Dar TMK este un strașnic plătitor de taxe și impozite la bugetul ….așa că, liniște!

Deci despre subiectele sensibile…batista pe țambal. În altă ordine de idei, domnule ministru Drulă, poate ajunge la dumneavoastră și această doleanță a noastră, a reșițenilor, cei care am dori să reveniți asupra deciziei „magistrale“ în urma căreia a fost scos de pe șine trenul care făcea legătura între Reșița și capitala patriei noastre, București. Pentru că, stimate domnule ministru al transporturilor, Cătălin Drulă, mai sunt și români nostalgici sau cu mai puțină dare de mână care folosesc acest mijloc de transport, trenul.

Dați-le, prin CFR-ul pe care îl supervizați, o șansă și celor mai puțin norocoși în viață, dar care merită să poată străbate, odată-n viață, drumul dintre cetatea de foc a Reșiței și capitala României.

Sergiu TABAN

 

Distribuie pe:

Stiri similare

4 Comentarii

  1. Iin

    Aiureală, sa fim seriosi, sunt foarte puțini resitenii care au nevoie sa meargă până la București. Doar dacă mergi în interes de serviciu, altfel nu prea ai motive sa mergi până acolo.
    Mult mai importantă este legătura până la Timișoara.

  2. Julieta

    Inca o victorie a autoritatilor resitene.Nimic nou sub soare:ma mir ca abia acum s-a observat anomalia.Continuati sa visati proiecte faraonice pentru raul si ramul resitean.

  3. zero

    “Deci dacă n-ai avut noroc în viață să te fi născut lugojean, caransebeșean sau timișorean, asta e!”

    He-he …
    Timişoara are aeroport. Şi Caransebeş a avut. Şi în Lugoj a fost unul mic (a rămas hangarul).
    Plus ceva păsărele care au decolat din Nădrag (cu trompetă mare).

  4. Dinu

    D-le Taban, sa vad daca sunteti ziarist pe bune si aflati de exemplu cand s-au scos vagoanele de Resita-Bucuresti si la ordinele carui ministru al transporturilor (indiciu; sunt niste ani); intrebati-i de domnii Mocioalca si Hurduzeu, erau la butoane si ar trebui sa stie. Motivul e cel banal; n-aveau clienti si erau cam tot timpul goale. Cat priveste mersul la Bucuresti cu masina intrebati-i pe parlamentarii caraseni daca le e strain obiceiul, eu stiu ca defel. Cereti-le lor sa se zbata pentru subiect, mai ales ca n-au facut-o pina acum. Altfel articol ghiveci din care reiese clar doar o frustrare mare. Daca vreti sa mergeti la Bucuresti aveti 4 posibilitati; autocar, avion via Timisoara (poate si Caransebes din nou in viitor), masina personala sau tren (de la Caransebes chiar la cuseta) dar de ce ati merge in Bucuresti?

Comments are closed.

Reper24 nu îşi asumă răspunderea pentru comentarii, deoarece nu-i aparţin şi îşi rezervă dreptul de a interzice sau de a şterge comentariile care conţin: insulte, instigări la ură, la violenţă sau la acte ilegale, exprimări obscene/vulgare
Citiţi şi Politica Redacţiei