În oraşul de pe malurile Bârzavei am simţit vineri seară, după mult timp, aerul rafinamentului cultural specific oraşelor înfloritoare, al prezentărilor de modă pe cat-walk şi al unui centru civic viu tipic unui oraş european. Dincolo şi mult mai departe de zilele unui oraş în care ne manelizăm isterici, într-un décor sinistru predominat de muzică sârbească, cu mici, bere proastă, shaorma, zahăr pe băţ şi kurtoc-colaci, aseară oraşul meu şi-a regăsit dimensiunea lui culturală, la care făceau trimitere în scriptele lor cărturarii ultimelor secole ai Reschitzei.
Toate acestea au fost posibile prin organizarea unui eveniment de excepţie de către Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontalieră Timișoara, care fără doar şi poate a realizat comuniunea Reşiţa – Vârşeţ, alături de o seamă de personalităţi de la nord şi sud de Dunăre, un omagiu al bunelor relaţii pe care aceştia le-au dezvoltat în ultimii zeci de ani. O Zi a Cooperării Europene care merită consemnată în analele oraşului municipiu reşedinţă de judeţ al Caraş-Severinului. Şi aşa cum au repetat-o conform protocolului cei doi amfitrioni „albi-dalbi“, Nicolae Vlădulescu – Directorul Teatrului de Vest din Reşiţa şi Liubiţa Raichici – Director al Direcţiei pentru Cultură Caraş-Severin, ideea centrală a proiectului a fost şi continuă să fie una generoasă: ,,La granițe, ne dezvoltăm împreună”.
Reşiţa s-a numărat aseară în rândul unei serii impresionante de oraşe europene în care au fost organizate evenimente similare cu cel urmărit de miile de reşiţeni în Centrul Civic din piaţa 1 Decembrie, locaţie care nu a fost ocolită cu acest prilej de primarul municipalităţii Mihai Stepanescu. Se cunoaşte faptul că Reşiţa dar şi Consiliul Judeţean Caraş-Severin au dezvoltat numeroase proiecte transfrontaliere de-a lungul anilor cu principalul organizator al manifestării BRCT Timişoara.
La reuşita manifestării şi-au dat concursul talentaţii instrumentişti ai orchestrei Filarmonicii Banatul din Timişoara, îndrăznind să afirm – cu nimic mai prejos decât Orchestra Operei din Viena, într-o prezentare elitistă a partiturilor a celui care este directorul Filarmonicii, Ioan Gârboni, un cărăşean de toată fala, născut în satul aparţinător Ramnei – Valea Pai. Evenimentul a primit o pată de culoare prin prezentarea unor colecţii de modă ale unor designeri recunoscuţi din Serbia, precum Milanka Berberovici şi Ruziţa Ristici, românii răspunzând provocator prin creaţiile neobositului „veşnic burlac“ Cătălin Botezatu, cel care nu şi-a arătat zâmbetul hollywoodian la Reşiţa.
Seara s-a încheiat într-o notă simbolistică propusă de aceeaşi organizatori. Capsula timpului, care conţine gândurile sublime transcrise pe hârtie de tineri cu rezultate deosebite la învăţătură de la licee din Reşiţa şi Vârşeţ, a fost îngropată de actuala generaţie – 2014, pentru ca echipa 2044 să redescopere frământările şi trăirile temerarilor de Atunci – Acum.
Sergiu TABAN