Primarul Mihai Stepanescu răspunde acuzaţiilor aduse de deputatul Valentin Rusu

Declaraţiile făcute recent de deputatul Valentin Rusu cu primire la activitatea Primăriei şi a primarului Mihai Stepanescu sunt mincinoase, se afirmă într-un comunicat de presă primit la redacţie. 

Deputatul PNL Valentin Rusu a afirmat, în cadrul unei conferinţe de presă susţinută în urmă cu două zile, că reprezentanții Primăriei Reșița se laudă, prin intermediul unor pliante împărțite în oraș cu realizări care de multe ori nu le aparțin, fără să amintească însă și de eșecurile înregistrate în ultimii ani. Deputatul a amintit printre altele faptul că în Reşiţa nu au fost atrase fonduri europene, de lipsa locurilor de muncă din municipiul de pe Bârzava, de fondurile alocate cetăţenilor din cele două blocuri explodate din Reşiţa, fonduri mult mai mici decât cele acordate de Consiliul Judeţean, de faptul că până în prezent nu a fost concesionat nici un metru pătrat din parcul industrial de pe Valea Ţerovei, în ciuda faptului că există cereri în acest sens.

Replica Primăriei nu s-a lăsat aşteptată: ”Ne-am obişnuit ca, în anumite momente electorale, acest deputat, care nu a avut nicio realizare notabilă, fiind doar conducătorul unei societăţi comerciale (Direcţia Judeţeană de Drumuri şi Poduri) pe care a falimentat-o, să-şi expună păreri de ordin tehnic, economic sau juridic în aspecte pe care nu le cunoaşte. Faptul că este doar deputat, ajuns în această poziţie datorită relaţiilor de rudenie, nu justifică necunoaşterea realităţilor şi minciuna”, se arată în comunicatul primit din partea cabinetului Primarului.

În acelaşi comunicat este expus punctul de vedere al Primăriei cu privire la atragerea fondurilor europene: „În ciclul de finanţare 2007-2013, au fost alocate fonduri europene comunităţilor municipale care erau poli de creştere sau de dezvoltare (Timişoara, Arad, Deva), Reşiţa fiind singura reşedinţă de judeţ din Regiunea 5 Vest care nu avea această calitate. Din păcate, conducerea primăriei de atunci şi deputatul Valentin Rusu, care aveau aceeaşi apartenenţă politică, nu s-au preocupat de dezvoltarea municipiului Reşiţa şi de includerea acestuia în categoria polilor de dezvoltare sau de creştere. Cu toate acestea, începând din anul 2008, Primăria Municipiului Reşiţa a atras fonduri europene şi a întocmit studii de fezabilitate în limita resurselor financiare disponibile la acea dată. Începând cu ciclul de finanţare 2007-2013, fondurile europene au fost limitate iar concurenţa pentru accesarea acestora a fost mare. Acest individ ar trebui să răspundă de ce Reşiţa nu a fost inclusă pe lista polilor de dezvoltare unde posibilitatea de accesare de fonduri era facilă”.

În ceea ce priveşte situaţia locurilor de muncă, reprezentanţii Primăriei Reşiţa âin să amentească faptul că instituţia a organizat mai multe dezbateri pe această temă, ultima chiar în această săptămână. „În municipiul Reşiţa, au fost create, de-a lungul timpului, peste 1.000 de noi locuri de muncă, în prezent, conform datelor furnizate de agenţii economici din municipiu, fiind disponibile alte aproximativ 600 de locuri de muncă. Totodată, Primăria Municipiului Reşiţa a organizat dezbateri şi întâlniri privind redresarea situaţiei economice a UCM Reşiţa cu scopul de a creşte numărul locurilor de muncă. De asemenea, au avut loc întâlniri cu reprezentanţi ai TMK Reşiţa, referitoare la taxele locale, pentru a nu perturba activitatea comercială a combinatului, existând pericolul ca, din cauza taxelor locale ridicate, investitorul să restrângă activitatea în municipiu. Menţionăm că toate taxele locale sunt neschimbate din anul 2008, în condiţiile unei crize economice prelungite”, se precizează în comunicatul de presă al Primăriei reşiţene.

Reprezentanţii Primărie Reşiţa au ţinut să amintească şi de ajutorul acordat locatarilor din cele două blocuri explodate: „Precizăm că Primăria Reşiţa s-a implicat din primul moment. Astfel, prin Direcţia de Întreţinere şi Reparare a Patrimoniului Consiliului Local au fost evacuaţi locatarii, Poliţia Locală Reşiţa a asigurat în permanenţă paza, au fost oferite spaţii de cazare la căminele Colegiului Economic al Banatului Montan, Liceului Teoretic „Traian Vuia” şi în alte locaţii disponibile, a fost asigurată masa persoanelor afectate de explozie, a fost suportată contravaloarea chiriei până în luna august. Au fost acordate ajutoare de urgenţă familiilor afectate atât din bugetul local cât şi din bugetul de stat, datorită demersurilor întreprinse de municipalitate împreună cu alte instituţii ale statului. Ca urmare, în prezent, cele două blocuri afectate de explozie au fost reconsolidate, fiind realizate, în plus, şi modernizări (anvelopare termică)”.

În ceea ce priveşte Valea Ţerovei, în comunicat se aminteşte că zona nu are pentru moment statutul de parc industrial. „Precizăm că în zona industrială nu se închiriază parcele, ci se concesionează, abia din noiembrie 2015 se poate vorbi despre vânzarea terenurilor. Totodată, menţionăm că au fost solicitări de concesionare care nu s-au concretizat”, se specifică în comunicatul de presă.

Din comunicatul Primăriei nu lipsesc nici explicaţii legate de centralele termice montate la şcoli sau cu privire la extinderea reţelelor de apă şi canalizare în cartierele aparţinătoare Reşiţei: „Cu privire la centralele termice montate la unităţile de învăţământ, acestea au fost achiziţionate, conform Legii achiziţiilor publice, cu sume alocate din bugetul local şi fonduri obţinute de la Guvernul României. S-au reutilizat 6 centrale termice dintre cele realizate în 2012 în cadrul modernizării sistemului de producţie.

Referitor la introducerea reţelelor de apă şi canalizare menajeră în cele patru localităţi aparţinătoare Cuptoare, Secu, Moniom şi Doman, menţionăm că nu au fost refuzate fonduri europene, ci aceste investiţii nu au mai fost cuprinse în Lista investiţiilor prioritare, elaborate în cadrul proiectului „Îmbunătăţirea alimentării cu apă potabilă, canalizare şi epurare ape uzate în judeţul Caraş-Severin”, Măsura ISPA 2005/RO/16/P/PE/003 şi aprobate prin HCL nr. 180/2010, în cadrul Programului de finanţare 2007-2013. Prin urmare, administraţia locală a încercat identificarea altor surse de finanţare, fiind depuse, în anul 2013, la Ministerul Dezvoltării şi Administraţiei Publice două proiecte pentru alimentarea cu apă a acestor localităţi, contractele de finanţare fiind semnate în iunie 2014, canalizarea menajeră nefiind eligibilă pe fonduri europene. În acest moment, proiectele sunt în etapa de licitaţie publică pentru atribuirea lucrărilor de proiectare şi execuţie”.

În încheierea comunicatului, deputatul Valentin Rusu este invitat să participe la viitoarele dezbateri publice, organizate de Primăria Reşiţa, pentru a-şi face o părere corectă cu privire la activitatea instituţiei.

Karina TINCUL