Primarul Ioan Popa, semn de recunoștință din partea Universității Babeș-Bolyai pentru organizarea Conferinței Științifice la Reșița!

Popa Grafjpg

Conferința Științifică Internațională „După coșmarul industrial: experiențe, amintiri și așteptări ale (dez-) industrializării în Europa de Sud-Est din perspectivă comparativă“ s-a desfășurat joi și vineri la Reșița. Evenimentul a debutat prin cuvintele adresate de gazda conferinței, primarul Reșiței Ioan Popa și elitele academice universitate, amintindu-i aici pe profesorul univ. dr. Rudolf Gräf, prorectorul Universității ”Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca și profesorul universitar dr. Ulf Brunnbauer, directorul științific al ”Institut für Ost-und Südosteuropaforschung” din Regensburg, Germania, care au vorbit despre importanța unei asemenea manifestări în regiuni industrializate sau ex-industrializate, precum este Reșița.

Primarului Ioan Popa i-a fost înmânată de către profesorul univ. dr. Rudolf Gräf o plachetă din partea Universității Babeș Bolyai și a Academiei Române, în semn de prețuire și recunoștință pentru implicarea în rolul de gazdă și organizator al acestui act cu conotații științifice, alături de celelalte instituții implicate, UEM Reșița și Muzeul Banatului Montan. Reșițean la origine, profesorul Gräf, care cunoaște cauzele „împotmolirii“ municipiului de pe Bârzava, a apreciat că după mulți ani de zile, Reșița are un primar destoinic, dornic să schimbe în bine lucrurile iar Reșița condusă de Ioan Popa începe să dea semne de revigorare.

În sala de ședințe a Primăriei și Consiliului Local Reșița au fost prezentate lucrări în strânsă legătură cu obiectivul principal al conferinței științifice, punerea în circuitul științific, şi nu numai, a istoriei industriale a zonei şi a oraşului Reşiţa precum şi a modului în care se poate redefini aceasta în epoca globalizării.

Conferința și-a propus, în principal, radiografierea contextului actual de cercetare cu privire la dezindustrializare și la percepțiile acesteia în Europa de Sud-Est. Pe de o parte, tema de cercetare ar trebui contextualizată din punct de vedere istoric, pe de altă parte, urmărindu-se cercetarea vechilor fenomene ale dezindustrializării. Nu în cele din urmă, abordăm discuția unei comparații geografice întrucât fără aceasta nu ar fi existat specificitatea experienței post-socialiste. Preocupările cu privire la dezindustrializare ar putea constitui posibilitatea ca istoria contemporană a Europei de Sud-Est să fie pusă sub auspicii noi, de a nu mai fi catalogată ca o istorie particulară, ci mai degrabă ca parte a reorganizării lumii în epoca post-Ford. Acest proces este caracterizat de diferite dinamici temporale și manifestări regionale, însă la nivelul reacțiilor socio-culturale înspre niște procese economice profunde, între care există atât deosebiri cât și asemănări. Cum arată în aceste cazuri formele de reacție sociale și politice? De ce în anumite locuri există încercări sistematice de muzeificare a moștenirii industriale, chiar și în sensul ancorării perioadei moderne industriale în identitățile regionale, în timp ce în alte spații, vechile complexe industriale ruginesc, elitele locale neputând începe nimic nou cu acestea?

Prin prezența în rol de inițiatori ai acestui proiect, profesorul universitar dr. Rudolf Gräf, prorectorul Universității ”Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca și profesorul universitar dr. Ulf Brunnbauer, directorul științific al ”Institut für Ost-und Südosteuropaforschung” din Regensburg, Germania, și organizatorii asigură un înalt nivel științific, iar pe de altă parte participarea unor oameni de știință cu rezultate recunoscute în domeniu din Germania, Italia, Serbia, Grecia și România. Cuvinte de apreciere au fost rostite și pentru reprezentanții Muzeului Banatului Montan, prof. dr. in istorie Livia Magina, purtător de cuvânt al Muzeului Banatului Montan și Flavius Bozu, Directorul Muzeului Banatului Montan.

Sergiu TABAN

 

Distribuie pe:

Stiri similare

1 Comentariu

  1. zero

    “După coșmarul industrial…” – adică turnul Eiffel construit de francezi cu oţel de la Reşiţa este un coşmar (pentru nemţi).
    “De ce … vechile complexe industriale ruginesc, elitele locale neputând începe nimic nou cu acestea?”
    Poate pentru că din “elitele locale” (gen Vela de la Armeniş) nimeni nu s-a căsătorit precum Radu de la Afumaţi cu fiica lui Neagoe Basarab.
    Chestiune de… “sămânţă”.

Comments are closed.

Reper24 nu îşi asumă răspunderea pentru comentarii, deoarece nu-i aparţin şi îşi rezervă dreptul de a interzice sau de a şterge comentariile care conţin: insulte, instigări la ură, la violenţă sau la acte ilegale, exprimări obscene/vulgare
Citiţi şi Politica Redacţiei