Instituţiile publice din Reşiţa, de administrare locală şi judeţeană, păstrează deschis un conflict care nu se justifică decât la nivel de orgolii. Cine a ajutat şi cu cât? Important e că oamenii se vor putea întoarce în casele lor… chiar dacă peste ceva luni bune!
Informaţiile apărute în mass-media cărăşeană referitor la sprijinul pe care Primăria Reşiţa l-ar fi oferit în cea mai mare pondere asociaţiilor de locatari şi individual familiilor afectate de exploziile de gaze naturale ce au aut loc la imobilele din municipiu, situate pe Aleea Gugu şi pe Aleea Vlădeasa, au determinat reacţia preşedintelui Consiliului Judeţean Caraş-Severin.
Sorin Frunzăverde a oferit astăzi, într-o conferinţă de presă, date exacte asupra contribuţiei Statului Român, prin Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice şi prin Consiliul Judeţean Caraş-Severin. Astfel, prin HG nr. 1106 din 18 decembrie 2013, 11 familii de pe Aleea Vlădeasa primesc câte 10.000 de lei, iar 21 de familii câte 6.000 de lei sub forma de ajutor de urgenţă. Două luni mai târziu, în 27 februarie 2014, Consiliul Judeţean a alocat suma de 600.000 de lei pentru demararea lucrărilor de refacere a celor două imobile afectate de explozii, sumă împărţită în mod egal. Mai mult, luna aceasta Guvernul a locat prin HG nr 290 din 16 aprilie ajutoare de urgenţă şi pentru cele 18 familii din blocul de pe Aleea Gugu care primesc fiecare câte 10.000 de lei. Şi pentru că a mai existat un caz deosebit în luna decembrie a anului trecut, în cartierul reşiţean Câlnic, au fost acordaţi 10.000 de lei şi pentru solicitantul Doru Petru Magheţ.
Un important aport, deşi mai mic din punct de vedere financiar, l-a avut Primăria Reşiţa, care a finanţat, potrivit datelor furnizate de preşedintele CJCS Sorin Frunzăverde, realizarea expertizelor tehnice, a documentaţiilor de avizare a lucrărilor de intervenţie şi a alocat ajutoare de urgenţă.
Lucrările sunt începute, se fac inspecţii în teren, iar speranţele sunt mari pentru familiile care asteaptă finalizarea principalelor lucrări, astfel încât micile amenajări şi personalizări să poată fi făcute de fiecare în parte şi să poată fi numit cămin un apartament care acum e practic un şantier.
Laura PIPERIU
