Situaţia monumentelor istorice din staţiunea Băile Herculane a fost analizată la nivel judeţean, în şedinţa Colegiului Prefectural.
Monumentele istorice de o valoare inestimabilă care împânzesc staţiunea de pe Valea Cernei au fost lăsate ani de zile în paragină, mare parte dintre ele aflându-se în prezent într-o stare deplorabilă. În ultimii ani, Băile Herculane a trecut printr-un amplu proces de privatizare, în urma căruia bijuteriile arhitecturale pentru care staţiunea era renumită la nivel internaţional au ajuns în proprietatea unor oameni de afaceri, capabili să le restaureze din fonduri proprii. Aceştia nu sunt însă sprijiniţi în nici un fel de stat, singurele demersuri pe care le poate face Direcţia Judeţeană pentru Cultură se referă la obţinerea autorizaţiilor de restaurare. Astfel, timpul continuă să-şi lase amprenta pe cele peste 80 de clădiri şi stabilimente din staţiune considerate monumente istorice, transformându-le pe zi ce trece în ruine.
„În starea cea mai deplorabilă se află Băile Imperiale Austriece, aflate în proprietatea statului român, respectiv a Primăriei Băile Herculane. În absenţa unei intervenţii cu adevărat urgente, acestea se vor nărui, iar acoperişul e pe cale de a se prăbuşi în orice clipă”, a explicat Traian Tătucu, consilier al Direcţiei Judeţene pentru Cultură.
Complexul Apollo, un pericol pentru turişti
În prezent, se execută lucrări la complexul Apollo, din centrul staţiunii, aflat în administrare privată. Clădirile care alcătuiesc ansamblul balnear au nevoie urgentă de reabilitare atât la exterior, cât şi în interior. Complexul Apollo nu a mai preluat turişti din 2011, din cauza lipsei lucrărilor de întreţinere şi reparaţii. „Din documentaţia depusă la Direcţia Judeţeană pentru Cultură, reiese că beneficiarul doreşte să realizeze o restaurare a faţadelor imobilelor, pentru că degradarea acestora este marcată de căderi de tencuieli şi cărămizi ale cornişei, devenind un pericol pentru trecători”, a mai spus Traian Tătucu.
Ministerul Culturii are bani doar pentru un monument
Singurul monument care este în proces de restaurare din fondurile Ministerului Culturii este Vila Elisabeta. Banii vin greu de la buget, astfel că soarta celorlalte monumente aflate în proprietatea statului rămâne în continuare sub semnul întrebării. „În funcţie de posibilităţile financiare, în diverse faze de restaurare se află şi alte clădiri din centrul vechi. La Cazinou, de exemplu, s-a refăcut acoperişul, în regim de urgenţă, iar hotelurile Traian şi Decebal se află în faza de întocmire a documentaţiei şi avizare”, a precizat consilierul Direcţiei Judeţene pentru Cultură.
Problema este de multă vreme şi în atenţia Consiliului Judeţean, care consideră că totul pleacă de la trecerea patrimoniului staţiunii către persoane private. „Băile Herculane este o temă strategică de nivel naţional. Această problemă a fost gândită rău din start. În valul acela al privatizărilor a fost inclus şi patrimoniul cultural, care trebuia să rămână la stat. Ar fi existat o mai bună organizare dacă nu ar fi fost acele frecuşuri între o persoană privată, cu o privatizare nereuşită, şi administraţia locală. Acum, când tot patrimoniul e proprietate privată, Ministerul Culturii nu mai are ce să facă. Dacă ar fi existat un buget alocat din start, aceste monumente nu mai ajungeau la privaţi şi Băile Herculane putea redeveni un brand al turismului românesc. Zbaterile noastre au fost continue, dar nu am găsit înţelegere la administraţia locală. Nu e suficient să faci un proiect şi să stai cu el pe scările ministerului”, a explicat Ionesie Ghiorghioni, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Caraş-Severin.
Prezent la şedinţă, subprefectul judeţului Caraş-Severin, Miu Nicolae Ciobanu a subliniat gravitatea situaţiei în care se află staţiunea şi a solicitat mai multă implicare din partea instituţiei care are în grijă patrimoniul judeţului. „Situaţia de la Băile Herculane este critică. Sunt obiective în stare avansată de degradare asupra cărora nu se intervine în nici un fel, nu se desfăşoară nici o lucrare, iar altele asupra cărora se acţionează deficitar. Cred că nu există o implicare suficientă, lucrurile înaintează foarte încet, şi e tardiv acum să analizăm activitatea administraţiei locale, a modului în care s-au făcut privatizările. Trebuie să vedem ce putem face de acum încolo, cum poate Direcţia Judeţeană de Cultură să urgenteze aceste demersuri de restaurare”, este de părere subprefectul judeţului.
Diana RADU
