ONG-urile acuză! În Parcurile Naţionale cărășene, Romsilva vrea planuri de management care să-i permită tăieri masive

Acuze grave la adresa Romsilva, dar și la adresa Ministerului Mediului vin din partea organizațiilor de mediu din Caraș-Severin. Autoritățile care ar trebui să vegheze la siguranța naturii cărășene sunt somate pentru faptul că întârzie aprobarea unui plan de management pentru Parcul Național Cheile Nerei-Beușnița pentru a pune la punct un plan favorabil lor prin care să se mușamalizeze tăierile abuzive.

Cu toate că au existat până acum mai multe faze de consultare publică privind elaborarea proiectului de Plan de Management (PM) al Parcului Naţional Cheile Nerei – Beuşniţa de către Universitatea de Științe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului (USAMVB), nu s-a trecut nici până azi de la faza de proiect la faza de Ordin al Ministrului pentru aprobare.

Tergiversarea aprobării unui plan realizat de specialiștii Universității de Științe Agricole ridică speculații cu privire la motivele care ar sta în spatele acestei situații. Romsilva este acuzată că, prin influența de care s-a bucurat mereu la nivelul Ministerului Mediului și al Parlamentului, încearcă să scoată din propunerea de plan de management cât mai multe suprafețe de pădure. Odată scoase de sub regimul strict impus de un plan de management, aprobarea acestuia nu ar mai reprezenta o îngrădire a tăierilor.

„RNP Romsilva îşi doreşte un altfel de plan de management faţă de cel gândit de specialiştii de la USAMVB, adică unul prin care să poată tăia în Parc cât mai multă pădure cu valoare ştiinţifică iar în acest context, prin puternica influenţă pe care a avut-o tot timpul la nivelul Ministerul Mediului, şi la nivelul Parlamentului atunci când a avut nevoie,

RNP Romsilva reuşeşte să scoată pas cu pas din propunerea de PM agreată cu factorii interesaţi în 2015 importante suprafeţe de pădure care ar urma sa nu mai aibă regim stric şi integral de protecţie. RNP Romsilva îşi doreşte ca suprafaţa iniţială a acestor tipuri de păduri să fie redusă în Parc cu cca. 45 %, urmând ca drujbele, TAF-urile şi transportoarele de buşteni să devină imagini zilnice pe traseele lumii mirifice de la Ochiul Beiului şi Poiana Beuşniţa. Cu sprijinul unui secretar de stat din Ministerul Mediului, RNP Romsilva a schimbat componența Consiliului Științific iniţial al Parcului cu membrii care îi sunt obedienţi, sau cu proprii angajaţi pe care îi controleză, cu scopul de a obţine votul pe o varianta a planului de management cu protecție scăzută”, informează GEC Nera.

Strategia Romsilva, așa cum o denumește GEC Nera, a fost patentată şi în cazul Parcului Naţional Semenic – Cheile Caraşului.

Proiectul în baza căruia urma să fie realizat PM pentru Cheile Nerei – Beușnița ar fi trebuit să se încheie în aprilie 2015, dar a fost prelungit de trei ori, noul termen limită fiind în această săptămână, pe 30 iunie 2016.

Nou numita conducere a RNP Romsilva a înmânat conducerii Ministerului Mediului un document oficial în care acuza de incompetență echipa de cercetare de la USAMVB care a elaborat planul de management

UPDATE: „Direcția Silvică Caraș-Severin nu dorește să exploateze masiv”

Referitor la datele făcute publice de GEC Nera, privitoare la elaborarea și aprobarea  Planului de Management al Parcului Național Cheile Nerei – Beușnița, Direcția Silvică vine cu o serie de clarificări:

„În Județul Caraş-Severin, din totalul suprafeţei fondului forestier proprietate publică a statului de 324 mii ha, peste 112 mii ha (adică 35%) sunt incluse în cele 4 parcuri din raza judeţului. Constituirea acestor parcuri a fost posibilă datorită stării favorabile în care se află habitatele naturale și populațiile de specii de faună și floră sălbatică, ca rod al muncii silvicultorilor și a intervențiilor silvo-tehnice derulate desfășurate cu responsabilitate și profesionalism de peste 150 de ani încoace. Cum poate cineva să creadă că intervențiile silviculturale se fac doar pentru a obține venituri? Biodiversitatea actuală este rezultatul benefic al aplicării cu continuitate a lucrărilor silvo-tehnice asupra habitatelor forestiere, care reprezintă interacțiuni de mii de ani dintre comunități și mediul natural – una dintre cele mai importante condiții ale reușitei conservării.

Obiectivele conservării pădurii sunt realizabile prin măsuri active de gospodărire, nu de non-intervenție umană, măsuri care au condus la declararea și menținerea într-o stare favorabilă a tuturor elemnetelor de bio-diversitate identificate în raza acestor parcuri.

Pentru Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița, transpunerea pe teren a planului de management propus de colectivul de elaborare în utlimul draft al planului de management, referitoare la speciile și habitatele inventariate ca existente în datele raportate la constituirea siturilor Natura 2000, este nerealistă, lista acestor bogate biodiversități făcând numeroase referiri la diverse surse citate în bibliografie, nefiind indicate locurile exacte ale polulațiilor de specii de interes conservativ existente, care să necesite încadrarea în zone de protecție strictă sau integrală pe suprafețe atât de însemnate.

Planul de management este structurat pe modelul Sincron (aceasta fiind abordarea europeană), respectând doar cerințele impuse prin contractul de finanțare pentru elaborarea planului și legislația europeană, fără a armoniza aceste măsuri cu legislația românească în vigoare.

Cu ocazia consultărilor publice, inclusiv cele de la ultiul grup de lucru de Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara a Banatului de la Timisoara, am convenit, de comuna acord cu echipa de elaborare a planului, neincluderea în zona de protecție integrală a unor suprafețe de pădure, datorită faptului că aceste suprafețe nu se încadrează în carstul cel mai reprezentativ, nu cuprind păduri seculare, înregistrându-se și specii lemnoase introduse artificial (adică prin intervenții silviculturale) în aceste zone, fiind influențate puternic de acțiuni antropice, ajungându-se astfel la dublarea suprafețelor incluse în zonele de conservare specială și protecție integrală.

Direcția Silvică Caraș-Severin nu dorește să exploateze masiv, nu se opune extinderii suprafeței zonelor de protecție integrală și a celor de conservare specială din parcurile naționale acolo unde acest fapt este necesar, însă trebuie asigurată continuitatea gospădăririi silviculturale a suprafețelor care nu prezintă strict interes științific, fără a fi consiliați de diverse organizații nespecializate în silvicultură. Pădurea trebuie gospodărită în continuare de silvicultori, iar opinia publică să înțeleagă că majoritatea suprafețelor de pădure de pe suprafața parcurilor naționale din Caraș-Severin sunt înființate de silvicultori, conduse prin intervenții silviculturale la starea deosebită de acum, nefiind antropizate prin interevenții minore ci, repet, înființate”.

Alexandra JURCA