Metalul Reşiţa trăieşte un coşmar în toată regula!

Situaţia actuală a echipei Metalul Reşiţa pare aproape de faliment şi dezastru. Acestea sunt realităţile cu care am luat contact la baza sportivă de la stadionul Mircea Chivu.

În urmă cu aproape 1 an de zile, într-o zi de februarie, la prezentarea lotului formaţiei de suflet a reşiţenilor, Metalul Reşiţa, titram cu mult entuziasm: Metalul echipa care ne face să visăm la prima ligă. După apăsarea pe care am regăsit-o la vizita recentă făcută în Valea Domanului, după tristeţea pe care am văzut-o în ochii fotbaliştilor, după resemnarea transpusă pe faţa antrenorului Opriţa, după dispariţia subită a lui Rufă în chiar ziua reunirii lotului (care lot?!), după tăcerea suspectă a primarului Reşiţei, după declaraţiile trunchiate ale singurului om dispus să vorbească la baza sportivă, Dorinel Munteanu, astăzi aş scrie mânat de un sentiment al deznădejdii: Metalul Reşiţa echipa care ne face să tremurăm la gândul desfiinţării…

La baza clubului Metalul Reşiţa ne aşteptam să găsim o echipă care ne-a trezit în turul ligii secunde sublimul unor speranţe pe care le lăsasem baltă după play-off-ul ratat cu fruntea sus în sezonul precedent. Am găsit un antrenor închis în el însuşi, care nu a dorit să facă nicio declaraţie, o mână de jucători care e departe de nucleul puternic cu care s-a pornit în vară şi spre fericirea celor care au făcut nopţi albe la Campionatul Mondial de Fotbal din 1994 din Statele Unite, pe fostul mare jucător al naţionalei României, Dorinel Munteanu, astăzi uns consilier de primarul nostru ales, pentru a-şi oferi know-how-ul şi partea lui de competenţă clubului reşiţean.

Dorinel Munteanu nu îşi asumă preluarea echipei. Momentan

Dorinel Munteanu nu a putut să fie concis la întrebările ziariştilor în ceea ce privesc şansele echipei de a reveni în partea a doua a campionatului la nivelul la care a evoluat în tur, nici să spună concis care sunt datoriile clubului faţă de jucători, nici să motiveze lipsa domnilor Rufă şi Turmacu sau dispariţia pe nesimţite a unor jucători precum Stoica, Ciucă, Buhăescu şi alţii. Nici nu era treaba lui să o facă. ,,Echipa trebuie să fie susţinută în continuare. Eu am avut o discuţie privată cu domnul Rufă la Bucureşti. Îmi pare rău că situaţia este incertă dar sperăm că se va rezolva cât de curând. Eu nu voi veni pe banca Metalului, dar voi susţine în continuare această echipă a mea de suflet.”, a declarat antrenorul campion cu Oţelu Galaţi, Dorinel Munteanu. De apreciat este faptul că măcar o figură recunoscută a fotbalului românesc precum cea a lui Dorinel Munteanu a vorbit în numele unui club unde ne obişnuisem ca alte personaje să vină în faţa camerelor, la început de an. Am pus mâna pe telefon şi l-am întrebat pe consilierul local Gheorghe Năsturel, reprezentantul Consiliului Local în cadrul clubului de fotbal Metalul Reşiţa, care este situaţia şi dacă este la curent cu degringolada care se produce la Metalul. Răspunsul lui Năsturel a fost halucinant: ,,nu ştiam că astăzi se reuneşte lotul, pe mine nu m-a anunţat nimeni. Chiar ieri am înţeles că a fost o şedinţă legată de soarta echipei dar nu mi-a solicitat nimeni prezenţa”, ne-a declarat Năsturel. Întrebăm unde este finanţatorul echipei Cătălin Rufă şi înţelegem că e sute de mile depărtare de locul unde ne aflăm, ca de altfel şi Jean Turmacu, preşedintele clubului.

Totuşi, considerăm că în faţa jurnaliştilor trebuia să îşi facă prezenţa un om care este alături de suflarea din Valea Domanului încă din 1998 şi care astăzi este primarul Reşiţei. El este cel mai indicat personaj care să le explice reşiţenilor de ce nu mai funcţionează schema Rufă – Metalul Reşiţa şi mai ales de ce a fost făcut un contract păgubos de partea clubului reşiţean. Nu, nu vrem să aflăm unde şi cu ce ocazie a murit prietenia şi curtoazia dintre domnia sa şi eternul şi fascinantul Cătălin Rufă. Gurile rele spun că Rufă are datorii la club, unele cu multe zerouri în coadă şi care se scriu tot la final cu …arde! Se mai aude că Rufă nu a plătit jucătorii de 3 luni de zile, că Rufă nu a plătit deplasările echipei, că Rufă nu a plătit firma de pază, că Rufă nu s-a achitat faţă de mesele jucătorilor şi în atari condiţii jucătorii au început să plece. Cum au fost posibile aceste acţiuni deliberate ale patronului Cătălin Rufă, în condiţiile în care primăria Reşiţa şi-a achitat la zi obligaţiile faţă de echipă? Simplu. Susţinut de ceea ce subliniam şi mai sus, un contract penibil prin care Rufă este acoperit şi poate valsa după bunul său plac în relaţia cu partenerul acţionar – primăria Reşiţa, fără a putea fi tras la răspundere.

Reunire, reunire de lot dar cu cine?

Revenind la momentul în care Metalul Reşiţa s-a reunit, am văzut la un prim antrenament pe 2015 jucători precum portarul Zimmerman, Robert Cristian, Vişan care e pe picior de plecare dar şi pe Breşneni despre care am aflat că şi-a reziliat contractul cu gruparea din vale. Mulţi juniori şi un antrenor – Daniel Opriţa, care, deşi descumpănit de situaţia la care s-a ajuns, şi-a dus până la capăt antrenamentul, cu profesionalismul care îl caracterizează. Aceasta nu e o echipă, e un număr de jucători care se pot prezenta pe teren fără a emite pretenţii de rezultate pozitive. Nu la nivelul ligii secunde.

Un gust amar ne-a lăsat prima reunire a lotului Metalului Reşiţa din noul an, 2015, de la stadionul Mircea Chivu şi sperăm ca nume vehiculate precum Frunzăverde sau Dorinel Munteanu să intervină cât mai repede pentru soluţionarea unei situaţii care nu suportă amânări nesfârşite.

 [slickr-flickr search=”sets” set=”72157650292526615″]

Sergiu TABAN