Veste importantă pentru locuitorii din Clisura Dunării. Problema poluării cu praf de steril provenit de pe fostele iazuri de decantare ale societății Moldomin, este mai aproape de rezolvare. După ani de zile în care cetățenii din zonă și chiar cei din Serbia au avut de suferit din cauza norilor de praf, după ce Uniunea Europeană a declanșat procedura de infringement împotriva României, s-a decis într-un final ecologizarea unui prim iaz, în suprafață de 20 de hectare. Totuși, acest lucru nu înseamnă decât realizarea unui prim pas pentru soluționarea problemei, având în vedere că mai rămân de ecologizat alte 100 de hectare.
„Se va începe ecologizarea celor 20 de hectare care au fost prinse la Conversmin pentru închidere. Nu se rezolvă problema prafului, pentru că tot iazul este de 120 de hectare. Dar, începând cu cele 20 de hectare, cu primul iaz care este mai mic și care are autorizațiile de închidere de la Minister, este un prim pas în rezolvarea acestei probleme grave. Noi sperăm ca într-o perioadă de timp să se rezolve și problema prafului, fie că se umectează, fie că se acoperă cu ceva, fie că se găsește altă soluție”, a precizat primarul orașului Moldova Nouă, Matei Lupu.
Conform edilului, lucrările de ecologizare la cele 20 hectare ar urma să fie terminate în acest an. Acestea includ și dărâmarea fostei uzine, în prezent ajunsă în stare de ruină, materialul rezultat urmând să fie depus pe iaz. Peste acest prim strat ar urma să fie pus un strat de balast, iar deasupra acestuia un strat de sol vegetal pe care să se planteze iarbă și pomi. „Cei de la Conversmin o să depună material, au rămas la o discuție de unde să preia materialul, ei au vrut să preia din haldă de la noi. Acuma ei hotăresc probabil o să își facă un permis de exploatare. Vor în același timp și asta mi se pare cea mai bună soluție, aceea clădire a fostei uzine care este devastată, au rămas numai stâlpii, să aducă un utilaj specializat care să o spargă și tot ce rezultă din spărtură să îl depună în primul strat pe iaz. Este cea mai bună variantă, după părerea mea ca și localnic. Odată ecologizăm și zona respectivă, dispare ce a mai rămas din acel mastodont, eliberăm și terenul și în același timp creăm și material pentru iaz”, a precizat Matei Lupu.
Problema poluării cu pulberi toxice persistă în zonă de ani de zile, de la închiderea minei. Reprezentanții GEC Nera au realizat în perioada ianuarie – martie 2015 o monitorizare a poluarii transfrontaliere provenită de la iazul Tăuşani – Boşneag. ”Rapoartele realizate de către voluntari arată că suprafaţa neecologizată a iazului este expusă în permanenţă intensificării vântului, moment în care această suprafaţă va deveni sursă de poluare pentru localităţile Moldova Nouă, Moldova Veche, Măceşti, Coronini şi Pojejena din România, respectiv Veliko Gradište, Srebreno Jezero, Vinci şi Požeženo din Serbia”, informa recent Doina Mărgineanu, consilier pentru relații publice al Gec Nera. Fenomenul se manifestă prin antrenarea de către vânt a particulelor fine de praf de deşeuri miniere, de pe o suprafaţa de aproximativ 120 de hectare şi transportul acestora peste terenurile şi localităţile de pe ambele maluri ale Dunării. Valorile de poluare din zona Moldova Nouă au depășit de-a lungul anilor chiar și de zeci de ori limitele admise.
Karina TINCUL
