La celebrarea celor 250 de ani de industrie la Reșița, arhitectul Dan Cincu vorbește despre trecutul urbei, ca martor al dispariției unor simboluri ale perioadei de glorie industrială, dar și din perspectiva celui care a asistat la demolarea câtorva dintre obiectivele reprezentative pentru acea perioadă.
„Eu am făcut proiectul de demolare al cinematografului din Muncitoresc”, spune Dan Cincu. „E nasol ca arhitect când faci o demolare, mai ales de monument, rămâi cu gust amar!”, concluzionează arhitectul, într-un material prezentat anterior de Reper24.
„Am mai avut o demolare în Mociur, unde au căzut turnurile. Acolo toată lumea se mira că eu am făcut asta și eram acolo cu niște prieteni să vadă turnurile cum se prăbușesc. Când au apăsat pe buton toată lumea era veselă, mie nu mi-a picat totuna, era o industrie de 70 de ani acolo! Am măsurat, cred, o lună întreagă!
Tu poți să salvezi un monument, dar când vine o societate și când vine cineva și zice de cei 250 de ani de industrie care e moartă, îmi pare rău să spun…!
Mi s-a spus o poveste, din UCMR, că industria aia veche făcea foarte mult rebut. Ei ca să toarne un motor, cred că se făceau vreo 2-3 până le făceau cum trebuie, îl aruncau la gunoi. Pe vremea lui Ceaușescu nu conta chestia asta, conta că-i gata motorul, în rest nu conta nimic. Pe democrația actuală nu ai cum să faci chestia asta, nu-ți mai permiți să faci rebuturi. Industria noastră e depășită, acesta e adevărul și atunci nu mai poți să o ții așa, îți faci altă industrie”, afirmă arhitectul reșițean.
Legat de proiectul de modernizare al Reșiței, Dan Cincu spune că în timp tot ceea ce se realizează va deveni parte din identitatea locală.
„La un moment dat s-a făcut centrul acesta, s-a mutat o biserică, s-a făcut un bloc în față și lumea protesta, așa cum se putea protesta pe vremea lui Ceaușescu, dar lumea a protestat că nu mai este biserica, acum, centrul acesta care s-a modernizat de două ori de când a fost făcut, din perioada socialistă, are o identitate: o fântână, o piațetă, zonă de terase, recent.
Terasele sunt făcute de mine, și am încercat să fac terasele cumva unitare, eu am avut unul dintre clienți și atunci și ceilalți mi-au zis să le gândesc și lor și am încercat să le facem standardizate. Cu timpul, poate că acele terase vor deveni o chestie de identitate locală”, spune arhitectul Dan Cincu, care este și membru în comisia de urbanism a municipiului și a județului.
Lorena POENARU
Cu toate rebuturile și cu costurile peste venituri, sectorul cald era pentru UCMR un rău necesar. Dacă uzina ar fi cumpărat turnatele de la altă întreprinde, costurile ar fi fost și mai mari. Pe ansamblu uzină, profitul din exploatare era de 30%. Sigur că la acesta se adăuga pierderea financiară, deoarece UCMR nu era capitalizată, cei care au înființat uzina ca societate comerciala în 1990 i-au dat mijloacele fixe, dar nu și banii necesari pentru producție. Așa că aceste resurse au fost imprumutate de la bănci, la dobânzi și de 130%, în anii 1992-1994. Pe ansamblu, activitatea a fost profitabilă, gradul de integrare fiind deosebit. Odată cu privatizarea din 2004 au fost obținute lichidități prin… lichidarea și vânzarea de mijloace fixe, în loc să se caute noi piețe de desfacere pentru produse, care acum se cumpără și se vând de firme din alte țări…