Pe toate canalele media se strigă la unison – absorbție fonduri europene zero. Poate e timpul să înțelegem că până la urmă nici cei de la Bruxelles nu sunt dispuși să tot finanțeze de fapt și de drept politicienii din România, politicieni ce controlează banii proveniți din fondurile europene prin Ministerul Fondurilor Europene. Soluția este valorificarea oportunităților oferite de Fondul European pentru Investiții Strategice.
Dar oare vor fi politicienii din România dispuși să renunțe la controlul banilor proveniți din Fondurile Europene?La această întrebare încearcă să răspundă ing. Marcel Bolovedea, candidatul la funcșia de senator din partea Alianței Noastre pentru România și președintele ANR Caraș-Severin.
Marcel Bolovedea: „voi încerca să vă explic în cuvinte cât mai simple ce înseamnă acest Plan de investiții pentru Europa – Fond European pentru Investiții Strategice (FEIS)
Comisia Juncker a propus Planul de investiții pentru Europa în noiembrie 2014. Acest proiect urmărește mobilizarea a cel puțin 315 miliarde EUR. Planul de investiții are potențialul de a adăuga între 330 – 410 miliarde de euro la PIB-ul Uniunii Europene și de a crea aproximativ 1.3 miliarde de locuri de muncă.
Acest plan este alcătuit din trei părți:
- instituirea unui fond european pentru investiții strategice
- asigurarea faptului că finanțarea investițiilor ajunge la economia reală
- îmbunătățirea mediului de investiții Fondul European pentru Investiții Strategice (FEIS)
Nucleul Planului de investiții, urmărește să contribuie la utilizarea finanțării publice, inclusiv a finanțării de la bugetul UE, în scopul mobilizării investițiilor private. Este o inițiativă lansată de Banca Europeană de Investiții (BEI) și Fondul European de Investiții împreună cu Comisia Europeană.
La baza Planului de Investiţii pentru Europa stau băncile naţionale de promovare (BNP), organizate ca entităţi juridice care desfăşoară activităţi financiare, mandatate de un stat membru pentru desfăşurarea de activităţi de dezvoltare sau promovare. Aceste BNP-uri au rolul de a corecta disfuncționalitățile pieței, îmbunătățind oferta de finanțare a investițiilor.
La doar un an de la derularea Planului, au fost activate o serie de instituții publice care au jucat rolul băncilor naționale de promovare, cele mai active fiind: Kreditanstalt für Wiederaufbau (KfW, Germania), Bpifrance (Franţa), Caisse des Dépôts et Consignations (CDC, Franţa), Cassa Depositi e Prestiti (CDP, Italia), Instituto de Crédito Oficial (ICO, Spania). Exemplul țărilor menționate a fost urmat de Portugalia, Irlanda, Grecia și Letonia, care au înființat și ele recent bănci naționale de promovare (beneficiind de experiența băncilor omoloage deja înființate).
Deși finanțate și sprijinite de stat, funcționarea băncilor naționale de promovare nu contravine articolului 107 al Tratatului de Funcționare al Uniunii Europene – care interzice acordarea de ajutoare de stat ce denaturează sau amenință să denatureze concurența prin favorizarea anumitor întreprinderi sau sectoare de producție -, acordarea și contractarea de împrumuturi de către băncile naționale de promovare sunt clasificate ca fiind în afara sectorului public si asta datorită independenței față de administrația publică, conformându-se astfel Pactului de stabilitate și creștere.
Din păcate, România este unul dintre puținele state membre care nu s-au implicat în valorificarea oportunităților oferite de Fondul European pentru Investiții Strategice. Deși România are nevoie – mai mult decât orice țară din UE – de investiții majore în autostrăzi, căi ferate, spitale etc., discuțiile la nivel înalt se rezumă la justificări privind absorbția modestă a fondurilor structurale și de coeziune, preferându-se menținerea unui control politic asupra fondurilor prin Ministerul Fondurilor Europene.
Prin urmare, un punct important pe ordinea de zi ar trebui să fie aprobarea legislației care să permită înființarea unei bănci naționale de promovare, independentă politic, care – sub egida Comisiei şi a BEI – să stimuleze investițiile din economia românească“, ne-a declarat Marcel Bolovedea, candidatul ANR pentru un loc în Senatul României.
Sergiu TABAN
