În Caraş-Severin există aproape 10.000 de bolnavi de diabet înregistraţi, însă numărul celor care suferă de boala secolului XXI este mult mai mare. Lipsa unor programe de prevenire şi campanii naţionale de informare face ca rata de creştere să rămână constantă de la an la an.
Potrivit datelor furnizate de Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate, din 2009 şi până în prezent, numărul bolnavilor de diabet este într-o creştere permanentă, de 6 procente pe an. Mai mult, pentru începutul anului de 2014, cifrele sunt chiar mai îngrijorătoare: în primele trei luni ale anului au fost luaţi în evidenţele medicilor tot atâţia pacienţi cât în şase luni din 2013.
Lipsa de informare, inexistenţa unor programe de educare vizavi de alimentaţia sănătoasă şi a unor campanii de prevenire îi trasnformă în ţinte ale acestei maladii chiar şi pe tineri. Neglijarea diabetului poate fi fatală, însă mulţi dintre cei afectaţi îşi descoperă întâmplător boala, astfel că aceasta a ajuns să reprezinte a treia cauză majoră de deces. Pe de altă parte, există multe alte „efecte secundare” ale diabetului, la care bolnavul este expus dacă nu se tratează, funcţii vitale ale organismului putând fi influenţate şi atacate de către această boală. „Este o lipsă a programelor de prevenţie, iar totul poate pleca de la promovarea alimentelor în magazine, de la orele de educaţie a elevilor. Din păcate, realitatea arată că vom deveni, în curând, o naţiune grav afectată de bolile de nutriţie, de diabet. Acesta afectează şi rinichii, vederea, şi mai multe funcţii ale corpului. În sfârşit, vestea bună este că anul acesta, prin contractul–cadru, se începe prevenţia, după 16 ani de asigurări de sănătate”, a precizat Laurenţiu Mărţuică, medicul şef al Casei judeţene de Asigurări de Sănătate Caraş-Severin.
Pe lângă problema prevenţiei, una de nivel naţional, judeţul Caraş-Severin se confruntă şi cu o lipsă acută e specialiştilor în acest domeniu. Doar 6 diabetologi stau la dispoziţia celor aproape 10.000 de bolnavi luaţi în evidenţă. Pacienţii ar putea evita însă cozile interminabile dacă ar fi puţin mai informaţi. „Cozile întâlnite la cabinetele de specialitate ţin şi de autoeducaţia pacienţilor. Pacientul cu tratament antidiabetic oral are dreptul de a merge pentru prescripţie şi la medicul de familie, iar pentru consult la specialist doar o dată la şase luni. Nici pacientul şi nici medicul nu vor să înţeleagă ce înseamnă programarea pentru afecţiuni curente” a mai spus Laurenţiu Mărţuică.
La nivelul judeţului Caraş-Severin, din totalul bolnavilor de diabet, peste 2000 primesc insulină, iar restul sunt trataţi cu antidiabetice orale sau tratament mixt. Costul mediu per bolnav adult tratat pe an a fost de 411 de lei în 2013, în timp ce pentru un copil suma este de trei ori mai mare, 1296 lei.
Diana RADU
