Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă din Caransebeş a găzduit joi, 27 martie, vernisajul expoziţiei intitulate „Centenarul României Mari”, dedicată Unirii Basarabiei cu România. La eveniment au fost prezenţi Adrian Ardeţ, managerul muzeului, gen. Cristian Dinulică, fostul comandant al Brigăzii 18 Cercetare-Supraveghere „Banat” din Timişoara, Constantin Brătescu, fost şef al Serviciului Judeţean Caraş-Severin al Arhivelor Naţionale, cu sediul la Caransebeş, muzeografi, istorici şi oameni de cultură.
Referindu-se la ziua de 27 martie 1918, Adrian Ardeţ a spus că Unirea s-a făcut prin hotărârea unanimă a reprezentanţilor Sfatului Ţării din Basarabia. „Caransebeşenii şi bănăţenii au avut tot timpul o uşă deschisă pentru fraţii noştri de dincolo de Prut, legătura noastră cu acest ţinut fiind mult mai profundă decât s-ar putea crede astăzi. Basarabia reprezintă, şi va reprezenta şi pentru generaţiile care vor veni, o luptă, pentru că noi, generaţia actuală, nu am reuşit să facem ceea ce au realizat înaintaşii noştri. Rămâne, în continuare, un deziderat al nostru, al tuturor, ca acest pământ românesc să fie veşnic alături de ţara noastră, aşa cum a fost în 1918”, a spus managerul muzeului caransebeşean.
„Unirea s-a făcut în baza solicitării proaspătului Guvern al Republicii Democrate Moldoveneşti, a unor înţelegeri între Gruparea Antantei şi Puterile Centrale, într-un context geo-politic bazat pe trei dimensiuni. Prima a fost aceea a neputinţei proaspătului Guvern al Republicii Democratice Moldoveneşti de a stăpâni situaţia din Basarabia, cea de a doua dimensiune a fost interesul Regatului Românesc de a stăpâni Basarabia Occidentală, unde erau majoritatea depozitelor Armatei noastre, pentru a se putea realiza aprovizionarea soldaţilor, iar cea de a treia a fost interesul Marilor Puteri de a reduce extinderea bolşevismului”, a spus gen. Cristian Dinulică. El a mai vorbit despre acţiunile Armatei Române din luna martie 1918, precum şi despre contextul geo-politic actual, când o parte a cetăţenilor din Republica Moldova şi din România doresc o nouă Unire.
Constantin Brătescu a făcut referire la istoria Moldovei, una indivizibilă până în 1812, afirmând că raptul petrecut în 1812 a fost o dramă teribilă, poate una dintre primele drame mari trăite de poporul român. „Imediat după aceea, Imperiul Ţarist a început procesul de rusificare, de mutare a populaţiei din interiorul Rusiei către această parte a Europei. În 1918, procentul populaţiei din Moldova era doar puţin favorabil românilor, mai ales la sate. Momentul 1918 a fost acel pas important făcut spre Marea Unire a tuturor românilor”, a spus fostul şef al Serviciului Judeţean al Arhivelor Naţionale. El a mai vorbit despre relaţia apropiată pe care a avut-o Episcopul Caransebeşului, Miron Cristea, în perioada 1910-1916, cu Vasile Stroescu, un mare moşier basarabean din zona Odesa, care, din veniturile moşiilor sale, a acordat Episcopiei Caransebeşului sume importante pentru construirea de şcoli, pentru îmbunătăţirea celor degradate şi pentru refacerea bisericilor.
[slickr-flickr search=”sets” set=”72157689246908300″]
Expoziţia, care va rămâne deschisă şi în luna aprilie, conţine obiecte care au aparţinut combatanţilor din Primul Război Mondial, din Basarabia, fotografii ale corifeilor Unirii Basarabiei cu România, precum şi ale regilor noştri de la vremea respectivă, armament de infanterie, de cavalerie, un cufăr de cazarmament care a aparţinut unui sergent din Regimentul 43 Infanterie, ce şi-a avut sediul chiar în clădirea muzeului, precum şi tipărituri apărute în acea perioadă la Caransebeş.
Acţiunea a fost organizată de Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă din Caransebeş, în colaborare cu Consiliul Judeţean Caraş-Severin.
Cosmin VLAD
