Prezent recent la Cluj Napoca, la invitaţia autorităţilor, am vizitat o serie de obiective turistice, fiind impresionat de barocul pe care-l afişează acest oraş minunat din inima Transilvaniei dar şi de oazele de verdeaţă din centru, paradoxal ferite de vacarmul oraşului. Am fost mândru în ţoalele mele de bănăţan să întâlnesc, într-una din piaţetele clujene, bustul renumitului cărăşean Constantin Daicoviciu, academicianul care a fost între altele şi rectorul Universităţii Babeş-Bolyai (foto). Pentru cei care iubesc istoria, le propun să nu rateze nici casa memorială Matei Corvin, fiul lui Iancu de Hunedoara, locul pe unde grupurile de turişti maghiari fac coadă, probabil pentru a vedea cu ochii lor unde s-a născut unul din cei mai importanţi regi ai Ungariei, care a stăpânit regatul între 1458 şi 1490.
Dincolo de reperele obişnuite ale turistului care ia pentru prima dată contact cu oraşul Cluj Napoca, un alt lucru mi-a atras atenţia în mod special. Este vorba de cantinele de ajutor social si pensiunile pe care le gestionează primăria Cluj Napoca. Într-una dintre acestea, pe strada Memorandumului, la Memo 10, am poposit vreme de aproape un ceas, fără a şti iniţial că mă aflam într-o locaţie a primăriei. Impresia lăsată: excelentă! Autoservire, curăţenie atât în sălile de mese, cât şi în toalete, personal decent cu o linie vestimentară ce ar face invidioase şi cele mai recomandate restaurante private şi probabil cel mai important, preţuri mult sub ceea ce se practică pe piaţa din marile şi chiar micile oraşe. Spre exemplu o ciorbă rădăuţeană costă 6 lei, o ciorbă ţărănească cu piept de pui este 5 lei, 100 grame de cartofi umpluţi cu piept de pui 2,20 lei, ceafă de porc la grătar 5,50 lei/100g, piept de pui la grătar 5,50 lei/100 grame sau pentru clujenii care vor ceva mai fiţos, medalion de somon cu sos de capere 10,50 lei pentru 100 de grame. Practic, două feluri de mâncare şi desertul, plus apa plată, m-a ajuns 13 lei în centrul Clujului! Am întrebat-o pe domnişoara care se afla în spatele pultului cantinei dacă lucrează pentru o societate anume care are contract cu primăria, iar răspunsul ei a fost clar: sunt angajata primăriei Cluj! Ei bine, da, iată că se poate.
Mă gândeam la întoarcerea spre casă că o asemenea cantină ar fi, nu doar o investiţie binevenită a primăriei reşiţene, ci una absolut necesară într-un oraş în care investiţiile majore întârzie să apară, salariile sunt aşa cum sunt, iar din punct de vedere al asistaţilor sociali nu ne putem plânge.
Hulitul premier Emil Boc, rămâne în concepţia clujeanului de rând pe care l-am abordat, un primar care vine în întâmpinarea cetăţenilor prin investiţii certe, nu prin băncuţe şi panseluţe care nu mai emoţionează pe nimeni la Reşiţa.
Dar cine sunt eu sau fiţuica asta online Reper 24 – după cum ne alintă tovarăşul primar Stepanescu, să ne dăm cu părerea despre marile realizări ale primăriei reşiţene din ultimii ani?
Sergiu TABAN
Tovarăsul Stepanescu a facut multe lucruri pt municipiul Resita: a pus borduri prin oras, le-a adus pe Dragana si pe Lepa, ce-a mai facut? Ca a facut multe… Nici nu-mi vin in minte cite a infaptuit. Cantinele astea or fi ele bune, dar la Cluj, Oradea, Baia-Mare, unde oamenii n-au asa multi bani, dar la Resita? Noi resitenii sintem un fel de Belgravistan al României, nu ar fi necesară o astfel de investitie.
Mai bine sa striga banutii pt circuitul de Formula1 de pe Terovei, unde anul asta, in vara, la carturi, s-a demonstrat ca mai avantajos e un circuit de viteza decit fabrici si uzine… Mai bine turisti la restaurante, decit muncitori la cantina primăriei…
Asa ca, draga Sergiu, poate ca tu vezi acum un pic altfel lucrurile, dar peste 2 ani o sa ajungi sa-l plingi pe toarsu’ primar, cand va pleca de la primăria Resita, lăsîndu-ne pentru primăria din Caransebes, sau pt Consiliul Judetean. Ca la Resita a facut deja mult, maxim ce se putea face.
Multe, multe rau a facut domnul Stepanescu, dar cel mai important lucru facut de el este “nimic”, asta stie sa faca cel mai bine. Vedem ce o sa mai faca si peste doi ani……..