Timp de două zile, Casa de Cultură „George Suru” din Caransebeş a organizat prima ediţie a Simpozionului de etnoarheologie, etnoreligie, etnoistorie şi etnografie, intitulat „Ţara Gugulanilor”.
Deschiderea manifestării a avut loc vineri, 26 iunie, în Sala de spectacole a instituției care a găzduit acțiunea.
„Deşi nu suntem la primul simpozion de etnoreligie, etnoistorie sau etnoarheologie, pentru că am mai făcut o serie de manifestări similare în colaborare cu Episcopia Caransebeşului şi cu muzeul din municipiu, considerăm că putem lărgi baza de expunere, că putem începe ceva foarte serios, ceva trainic, cu o participare numeroasă şi de bună calitate a invitaţilor care vor veni cu studii, referate ori alte materiale pe care noi le vom strânge în viitoarele cataloage sau volume pe care le vom edita.
Ca să vă puteţi face o imagine a dimensiunilor în care spiritul se manifestă la Caransebeş sub mai multe forme, închipuiţi-vă că în această perioadă în municipiul nostru se desfăşoară două simpozioane internaţionale: cel de sculptură monumentală în andezit, unde sunt 11 artişti de pe toate meridianele Globului şi care e considerat cel mai mare de acest gen din Europa, şi acest simpozion de etnoarheologie. În acelaşi timp, vă rog să vă uitaţi pe harta manifestărilor culturale din ţară şi veţi vedea că oraşe cu de zece sau de douăzeci de ori mai mulţi locuitori decât Caransebeşul nu îşi permit să facă asemenea isprăvi”, a spus Ioan Cojocariu, directorul Casei de Cultură „George Suru” din Caransebeş.
În discursul său, primarul Marcel Vela s-a arătat onorat de faptul că municipiul Caransebeş este gazda unui simpozion de o asemenea anvergură.
„Aşa cum spune un vechi proverb chinezesc, «Şi drumul cel mai lung începe cu primul pas», şi au făcut un zid care se vede de pe Lună, cred că această primă ediţie este un prim pas, iar de-a lungul următoarelor ediţii acest simpozion va creşte, va aprofunda tot ce ţine de istorie şi evoluţia Ţării Gugulanilor, şi cred că împreună vom putea face un lucru deosebit şi important pentru noi toţi cei din zonă, care vom fi onoraţi că oameni de marcă de la Cluj, de la Iaşi, Bucureşti sau Oxford vin, cercetează, prezintă şi evocă tot ceea ce ţine de istoria acestor locuri”, a spus edilul municipiului Caransebeş.
În continuare a vorbit dr. Adrian Ardeţ, directorul Muzeului Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă Caransebeş, care, după ce a transmis celor prezenţi salutul vicepreşedintelui Consiliului Judeţean Caraş-Severin, Ilie Iova, a subliniat importanţa zilei, aceasta fiind dată de faptul că la Caransebeş s-au adunat atâţia oameni de valoare.
„Am fost şi eu părtaş la primele cercetări etnoarheologice din Munţii Banatului, acum mai bine de 30 de ani, când lumea ştiinţifică românească nu accepta aceste idei legate de primele manifestări ale civilizaţiei umane în zonele montane ale ţării noastre. Cel care a iniţiat aceste lucrări a fost Gheorghe Lazarovici. După 35 de ani, în ţară au fost descoperite urme materiale în munţii României, iar acest lucru se datorează profesorului Lazarovici. După 35 de ani, colegii mei acceptă aceste prime scrieri pe care încă nu le-am descoperit, primele manifestări arhitectonice din munţii noştri, pe care, într-o vreme nu prea îndepărtată, revista noastră vrea să le pună în valoare”, a spus dr. Adrian Ardeţ.
Prima acţiune a simpozionului a fost lansarea volumului I al lucrării „Ţara Gugulanilor”, semnat de Gheorghe Lazarovici. Autorul a afirmat că ideea de a face etnoarheologie şi de a cerceta muntele îi aparţine prof. John Nandriş, pe vremea când era la Londra, la Institutul de Arheologie, şi a fost lansată la un simpozion, la Xanti. Lansarea acestui prim volum de studii a fost urmată de comunicarea „The Social Being of the Aromâni”, prezentată de John Nandriş, de la Universitatea din Oxford, Anglia.
După-amiază, la Pensiunea Kolping, acolo unde de fapt s-a desfășurat întreg simpozionul, a avut loc sesiunea de comunicări susţinute de prof. univ. dr. Adrian Poruciuc, din Iaşi, prof. univ. dr. Gheorghe Lazarovici, din Cluj-Napoca, dr. Ada Mirela Cruceanu și prof. Angelica Herac, din Reşiţa, prof. Nicolae Borcean, city-managerul municipiului Caransebeş, conf. univ. dr. Marius Alexianu, din Iaşi, dr. Sorin Petrescu, din Caransebeş, dr. Ioana Bodocan, din Cluj-Napoca, şi prof. Ovidiu Bozu şi Florica Bozu, din Reşiţa.
Sâmbătă, 27 iunie, au susţinut comunicări prof. univ. dr. Dumitru Jompan, din Marga, cercet. şt. pr. Cornelia Magda Lazarovici, din Iaşi, şi Gheorghe Lazarovici, pr. conf. univ. dr. Daniel Alic, de la Episcopia Caransebeşului, dr. Zoia Maxim, din Cluj-Napoca, col. (r) Liviu Groza, din Caransebeş, Ion Rotaru şi Ovidiu Bozu, dr. Adrian Ardeţ şi Lucia Ardeţ, Carmen Neumann și Florina Fara, din Caransebeş, prof. dr. Vasile Pistolea, din Căvăran, dr. Ioan Cojocariu, precum şi drd. Matei Constantin, din Sibiu, şi Gheorghe Lazarovici. În încheiere, a avut loc o masă rotundă
Cosmin VLAD
