Reinflamarea tensiunilor din Ucraina, dar mai ales a celor dintre Rusia şi Occident după de separatiştii proruşi din estul ţării care au doborât joi cu o rachetă un avion al Malaysia Airlines, vine în contextul în care pieţele din regiune începuseră să resimtă încă de la începutul săptămânii trecute o reducere a apetitului pentru risc al investitorilor străini. Investitorii văd din nou în aur un refugiu, cotaţia acestuia câştigând 1% în doar trei zile, noteaza Ziarul Financiar.
Analiştii spun că în contextul ultimelor evoluţii este inevitabil ca pragul de 4,45 lei/euro să nu fie atins, dar se aşteaptă la stabilizarea situaţiei după depăşirea acestui nivel. Euro nu mai trecuse peste 4,45 lei din 30 aprilie. BNR a publicat ieri un curs de 4,4488 lei/euro, cu aproape un ban peste nivelul de vineri, dar la finalul şedinţei cotaţiile pe piaţa interbancară erau sub acest nivel.
Leul coborâse până la un minim de 4,38 unităţi/euro la începutul lunii iunie, dar a înregistrat o depreciere neaşteptată săptămâna trecută pe fondul unor tensiuni regionale generate de o criză bancară în Bulgaria, unde a patra mare bancă a dat faliment, tensiuni care s-au reflectat inclusiv în slăbirea celorlalte monede din regiune, precum zlotul sau forintul.
România este legată direct din punct de vedere economic cu Ucraina, unde tirurile de artilerie s-au înteţit luni, dar şi de Rusia, care sprijină separatiţii din estul Ucrainei şi care riscă să intre într-un nou „război rece” cu SUA şi Europa de Vest.
Rusia domină de departe în relaţiile comerciale cu România, vânzând pe piaţa locală de două ori mai mult decât importă. În aceste relaţii, o componentă majoră este energia, fie în formă brută, cum ar fi gazele naturale, fie rafinată, sub forma benzinei şi motorinei. Totuşi, rolul gazelor naturale îşi reduce treptat din importanţă. Dacă în 2012 ponderea gazelor naturale ruseşti în consumul României era de aproximativ un sfert, acum cota s-a redus la 10%. Ruşii insistă însă pe partea carburanţilor.
Lukoil, al doilea mare producător de petrol al Rusiei, este prezent în România cu o rafinărie la Ploieşti şi o reţea de peste 300 de benzinării. Gazprom, cel mai mare producător de gaze naturale din Rusia şi din întreaga lume, are, prin grupul sârbesc NIS, 15 benzinării în România.
În schimb, România este puterea dominantă în relaţiile comerciale cu Ucraina, deşi acestea sunt reduse ca valoare. Exporturile României către Ucraina erau în 2012 de zece ori mai mici decât cele cu Germania, cea mai mare piaţă de desfacere pentru produsele româneşti. Ucrainenii concentrează pe piaţa locală mai ales produse metalurgice, cu o cotă de 21% din totalul exporturilor anul trecut.
Citiți mai multe pe www.zf.ro.
