După ce au revenit în sălbăticia munților din Banat, de unde au dispărut în urma cu peste 200 de ani, zimbrii sunt acum în pericol de a-și pierde noua „casă”, atrag atenția reprezentanții WWF România. Motivul: Comisia Europeană intenționează slăbirea Directivelor Natura 2000, cele care asigură protecția habitatelor naturale, pentru a face aceste ariile protejate mai „prietenoase” cu afacerile.
La sfârșitul săptămânii trecute, 14 zimbri au ajuns în Munții Țarcu, la Armeniș, aduși din diverse rezervații din Elveția, Germania, Belgia și Franța. Aceștia s-au alăturat exemplarelor aduse anul trecut în Banat și care au fost eliberate în sălbăticie, după mai multe luni petrecute într-o zonă de aclimatizare.
„De la momentul dispariției din sălbăticie, acum 200 de ani, zimbrii au reprezentat o verigă-lipsă din lanțul trofic specific acestor zone. Împreună cu Rewilding Europe, reintroducem specia în habitatul din care a lipsit – situl Natura 2000 Munții Țarcu. Pentru ca eforturile noastre și planurile de dezvoltare comunitară la nivel local să nu fie în zadar, susțineți păstrarea Directivelor Natura 2000, un set de legi vitale care protejează ce avem mai prețios în mediul natural. Animalele sălbatice și cele mai valoroase zone naturale ale noastre depind de aceste legi. Acum, Comisia Europeană ia în considerare slăbirea acestora, ceea ce înseamnă irosirea unui progres realizat în ani de zile”, susțin reprezentanții WWF România.
Fără Directivele Natura 2000 care asigură o stare bună a habitatului, situl Natura 200 din Munții Țarcu nu ar mai fi atât de primitor cu zimbrii și cu animalele în general, afirmă ecologiștii. Pentru ca mamiferele să nu își piardă „casele” proaspăt găsite, cei de la WWF îndeamnă cetățenii să semneze o petiție prin care se cere păstrarea protecției legale pentru cele peste 500 de situri Natura 2000 din România, printre care și cel din Munții Țarcu. Cei interesați de semnarea acestei petiții o pot face intrând pe site-ul www.wwf.ro/campanii/alertapentrunatura.
Această campanie prin care se dorește convingerea Comisiei Europene că legile prin care sunt protejate aceste situri trebuie apărate nu slăbite, este organizată de Birdlife, European Environmental Bureau, WWF și Friends of the Earth Europe și susținută de circa 100 de ONG-uri la nivel european.
În ceea ce privește zimbrii, reprezentanții WWF mai menționează că prima turmă din Țarcu, cea adusă anul trecut, s-a adaptat bine la noul mediu, mamiferele și-au redobândit instinctele de animal sălbatic și aptitudinile necesare supraviețuirii în natură, iar turma are o structură socială stabilă.
Zimbrul e cel mai mare mamifer terestru din Europa, ajungând să cântărească până la 1000 de kilograme și să aibă o înălțime la greabăn chiar și peste 1,9 m. Odinioară era prezent pe tot continentul, cu excepţia unor zone din sudul Spaniei și Italiei şi nordul Scandinaviei. Ultima redută a zimbrilor în România a fost în Carpații Orientali, înainte să dispară definitiv, în 1790. Azi România e una dintre cele 9 țări europene cu zimbri care trăiesc înlibertate, după Letonia, Lituania, Belarus, Ucraina, Polonia, Slovacia, Rusia și Germania. În România, o altă „familie” de zimbri trăiește în libertate în Parcul Natural Vânători Neamț.
Deși există eforturi de reintroducere a zimbrului în mai multe țări din Europa, rămâne încă o specie vulnerabilă, din cauza pericolului de consangvinizare, a bolilor, a habitatelor încă reduse care nu permit migrarea indivizilor și a lipsei unor populații viabile.
Karina TINCUL
Cine trebuie sa ia masuri pt ceea ce se intampla in biata noastra tara sunt cei ce-si voteaza pensii si nu se considera oameni de rand isi spun alesii, probabil la furat, ling mainile occidentalilor,le pun pe tava suferinta milioanelor de romani care din pacate inca mai i-i rabda…..