Istoricii au dezvoltat mai multe teorii care plasează numele județului Caraș-Severin fie în sfera influențelor sârbo-croate, fie a celor latine sau chiar otomane.
Prima parte a denumirii județului se pare că ar proveni din cuvântul sârbo-croat „kras”, care înseamnă „zonă calcaroasă”. Totuși, unele etimologii spun că acest cuvânt vine pur și simplu de la râul Caraș care străbate zona.
De asemenea, se vorbește și despre o anumită influență otomană în etimologia denumirii de Caraș-Severin, în limba turcă termenul de „kara” însemnând „negru”.
Atunci când vine vorba despre termenul Severin, istoricii susțin că acesta ar reprezenta o formă a numelui Sever, care reproduce latinescul Severinus. Acesta din urma este la origine un derivat cu sufixul „inus” de la Severus, cunoscut mai ales datorită Severilor, o dinastie de împărați romani întemeiată de Septimius Severus.
Semnificația este aceeași cu cea a adjectivului „severus”, aceea de „sever, dur”.
Mai mult, biserica latină, ulterior devenită catedrală catolică, a cetății medievale a Severinului era, se pare, închinată Sfântului Severin de Noricum, un sfânt venerat de călugării austrieci care au misionat în perioadele când Severinul era sub stăpânirea Coroanei maghiare.
Conform unor alte surse, numele medieval al Severinului ar putea fi de origine slavă, asociată cuvântului „severnai”, tradus prin termenul „din nord” sau „nordic”. Diderot a menționat Severinul în prima ediție a Enciclopediei sub numele de „Sornum”, descriindu-l, după Ptolomeu, drept cetate din Dacia.
În ceea ce privește stema județului Caraș-Severin, aceasta are înfățișarea unui scut albastru pe care se află un legionar roman, privit din față, purtând în mâna dreaptă scutul cu inițialele VRR (Virtus Romana Rediviva), iar cu mâna stângă sprijinind sulița, toate de argint.
Personajul este flancat de câte un ecuson roșu de dimensiuni mai mici, încărcat, cel din dreapta, cu o albină de aur, cel din stânga, cu două ciocane încrucișate, suprapuse peste o roată dințată, ambele din același metal. La baza scutului este reprezentat un pod negru, cu două bolte plutind peste valuri naturale.
Legionarul roman și podul amintesc de intensul proces de romanizare care s-a desfășurat în antichitate în această zonă. Deviza: Virtus Romana Rediviva amintește de vitejia ostașilor regimentului de graniță din Banat. Albina evocă tradiționala activitate a locuitorilor, apicultura.
Cele două ciocane încrucișate sunt un străvechi simbol al mineritului. Roata dințată evocă activitățile economice specifice zonei și evidențiază rolul important pe care l-au avut odinioară industria extractivă și metalurgică.
Alexandra JURCA
Sursa: www.skytrip.ro


Inainte de venirea slavilor nu a existat nimic in lume … cum or reusi toti intelepti sa gaseasca radacini ale cuvintelor doar in limba slava… cat despre sarbo-croata … asta baza … de n-ar fi nu s-ar povesti!!!
Romani trebuie sa recilam gunoil in proportie de 100 % .Astfel trebuie sa trecem dicolo de reciclarea PETurilor .Ce facem cu pungile de nailon ,cu plasele de nailon . La statia de sortare a gunoiului sortarea nu este integrala . Noi trebuie sa-i ajutam