Cea mai complexă campanie umanitară desfășurată în județ împlinește un an de când și-a întins pentru prima dată mâinile pentru a oferi o fărâmă de bucurie celor săraci, bolnavi, singuri și abandonați, victimele sigure și anonime ale pandemiei.
Statistica este copleșitoare: 4.500 de prânzuri calde, în valoare de 53.050 lei, pachete cu alimente în valoare de peste 30.000 lei, medicamente, echipamente medicale și facturi achitate, în valoare de aproape 6.200 lei și o valoare totală a campaniei de aproape 90.000 lei.
Dar cum a început frumoasa poveste a campanie „Mâinile Bucuriei”? Cu fix un an în urmă, chiar în ziua declarării stării de urgență la nivel național, o mână de tineri entuziaști, membri ai ATOR Banatul de Munte, erau cei dintâi care interveneau la Reșița pe o nevoie nouă, apărută odată cu instituirea restricțiilor de circulație, și anume: efectuarea de cumpărături de alimente, medicamente și ridicarea de rețete pentru persoanele vârstnice, care nu mai aveau posibilitatea să se deplaseze în afara domiciliului. În 16 martie 2020, primii voluntari ai campaniei „Mâinile Bucuriei”, „înarmați” cu măști, dezinfectanți, mănuși, dar, mai ales, cu mult curaj și entuziasm, porneau prin magazine și farmacii, iar mai apoi, cu plasele încărcate, pe la casele vârstnicilor obligați să rămână în case din pricina temutului Covid 19.
Tinerilor inimoși de la ATOR Banatul de Munte li s-au alăturat, rând pe rând și alte organizații și instituții publice și private, oameni de bine și alți voluntari impresionați de inițiativa lor, într-un exercițiu de solidaritate fără precedent pentru comunitatea reșițeană.
În cele două luni ale stării de urgență, echipa de la Mâinile Bucuriei a sprijinit neîncetat vârstnicii și pe cei izolați în apartamente, într-un efort colectiv demn de toată admirația.
De la liste de cumpărături s-a ajuns foarte repede la distribuirea de prânzuri calde pentru cei izolați și pachete cu alimente de bază și produse de igienă pentru cei care fie nu puteau sa și le procure, fie nu aveau posibilitatea din punct de vedere financiar să o facă.
Astfel, de la o acțiune de voluntariat tinerească s-a ajuns, în scurt timp, la un adevărat serviciu social cu caracter comunitar.
„A fost o mobilizare generală, nemaiîntâlnită, atât în rândul voluntarilor, cât și al instituțiilor de tot felul, precum și al oamenilor de bine de la Reșița și de pretutindeni. În ciuda tuturor restricțiilor și a atmosferei generale de teamă, care era pretutindeni, dragostea față de cei mai afectați de pandemie s-a dovedit mai puternică decât panica și frica. Nu au fost puțini cei care, inițial, nu au văzut cu ochi buni implicarea în aceste acțiuni de voluntariat a tinerilor noștri (unii dintre ei chiar minori), au fost chiar voci care au criticat acțiunea noastră curajoasă, dar noi am mers înainte conștienți fiind că ne-am asumat o misiune importantă și extrem de necesară în acel moment” , mărturisește părintele Mihai Ciucur, coordonatorul rețelei de voluntari de la „Mâinile Bucuriei”.
Poveste campaniei nu s-a oprit la ieșirea din starea de urgență și a continuat și pe parcursul întregii veri, a toamnei care a urmat, a sărbătorilor de iarnă și continuă și astăzi, la un an de la debut.
În tot acest timp, s-au alăturat campaniei sute de oameni de bine care au sprijinit-o după posibilitate, unii chiar în mod constant, pentru ca cei sărmani, bolnavi, nevoiași, uitați de oameni, să treacă cu bine peste, poate, cel mai greu an pentru cei mai mulți dintre noi.
„Atunci când a venit vara, iar restricțiile s-au mai relaxat, noi am înțeles că nu putem abandona pur și simplu pe cei pe care, săptămâni la rând, i-am vizitat ducându-le hrană și mângâiere. Pe de altă parte, neexistând resurse financiare constante pentru a continua, am căutat soluții de a sensibiliza oamenii de bine pentru a sprijini în continuarea campania. Salvarea, după părerea mea, a venit din nevoia de recunoștință pe care oamenii, în general, simt să o manifeste față de cei dragi și față de Dumnezeu.
Astfel, pomenile și slujbele de parastas pe care le-am oficiat în tot acest timp, s-au transformat în fapte de milostenie, pentru că locul meselor îmbelșugate de la restaurante a fost luat de meniuri calde împărțite de voluntari beneficiarilor campaniei. A fost o lucrare pedagogică a lui Dumnezeu, pentru că, în felul acesta, pomana și-a recăpătat sensul ei primordial, acela de a împărți hrană și alte bunuri săracilor și celor în nevoi. În tot acest an au fost zeci de pomeni în biserica noastră de la Moniom, multe venite din alte părți, pomeni care au susținut, în mare parte, campania până în zilele noastre”, a mai adăugat părintele Mihai Ciucur.
Fiind un moment aniversar, mulțumirile inițiatorilor campaniei se îndreaptă către toți voluntarii și instituțiile care le-au fost alături în acest an de slujire la „Mâinile Bucuriei”.
„Într-o ordine aleatoare, aducem mulțumirile noastre următoarelor instituții și asociații din orașul nostru: Pizzeria Florio, Autonom Reșița, Fundația Comunitară a Banatului Montan, Liga Studenților din cadrul Centrului Universitar ”Babeș-Bolyai”, Direcția de Asistență Socială Reșița, Inspectoratul Județean de Jandarmi Caraș-Severin, Guerilla Motors Reșița, Casa de Cultură a Studenților Reșița, Restaurant La Ioana, Clubul Lions Onix Reșița și tuturor oamenilor de bine, știuți și neștiuți, care au făcut parte din cel mai mare program de voluntariat derulat în municipiul Reșița.
Un cuvânt aparte de mulțumire se cuvine voluntarilor de la ATOR Banatul de Munte, pentru însuflețirea cu care au lucrat neîncetat pe parcursul unui an întreg, tuturor membrilor și colaboratorilor Centrului de Tineret Moniom, precum și tuturor credincioșilor bisericii ocrotită de Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Moniom.
Într-o lume dominată de indiferență și egoism, Dumnezeu ne-a arătat că, atunci când iți dorești cu adevărat și lupți pentru un ideal, întotdeauna reușești. Mâinile Bucuriei a fost mai mult decât o campanie, un serviciu social, sau un proiect comunitar. A fost o lecție de viață, una pentru care noi, cei care am trăit-o aproape zi de zi, Îi mulțumim lui Dumnezeu că ne-a dăruit-o ca pe un mare dar în drumul devenirii noastre”, a concluzionat părintele Mihai Ciucur, coordonatorul rețelei de voluntari de la „Mâinile Bucuriei”.
Lorena POENARU
Da, e frumos, Părinte, dar ar fi bine să ști și limba română: „Într-o ordine aleatoare…” Corect este „aleatorie”. Fără supărare! Doamne ajută!