Biserica Ortodoxă cinstește astăzi Adormirea Maicii Domnului, cel mai de seamă eveniment religios al anului, din grupul sărbătorilor care o preslăvesc pe Sfânta Fecioară Maria. Praznicul Adormirii Maicii Domnului este cunoscut în popor sub numele de Sfântă Măria Mare sau Uspenia (denumire slavă).
Se crede că locul de origine al sărbătorii este oraşul sfânt Ierusalim. Aici se păstrează şi în zilele noastre, nu departe de Grădina Ghetsimani, o biserică înălţată deasupra mormântului Maicii Domnului. Sutele şi sutele de pelerini care vizitează zilnic sfântul lăcaş au prilejul să se închine la o renumiră icoană făcătoare de minuni, cunoscută sub numele de Ierusalimitissa.
În ziua praznicului Adormirii Maicii Domnului este celebrată şi Ziua Marinei, pentru că Maica Domnului este protectoarea marinarilor .
În tradiţia populară , Maica Domnului este ocrotitoarea familiei, şi a naşterii pruncilor sănătoşi. În ziua marelui praznic, icoana Maicii Domnului, prezentă în casele românilor, se împodobeşte cu flori pentru ca norocul să nu părăsească acea familie.
În familiile care au fete de măritat, icoana Fecioarei Maria este împodobită cu flori de busuioc pentru ca tinerele să aibă noroc în dragoste .
În această zi, se culege năvalnicul, o plantă care creşte în păduri, în locuri ascunse, cunoscute doar de femeile vârstnice. În ziua praznicului, planta aceasta este dăruită fetelor pentru a avea noroc să se căsătorească cu un băiat gospodar şi iubitor. De asemenea, acum se adună ultimele flori care sunt renumite ca leacuri pentru bolile grave.
În dimineaţa praznicului, gospodina casei duce la biserică fructe: struguri şi prune, pentru a fi slujite de preot. După slujba închinată praznicului, ofrandele acestea se dau de pomană pentru sufletul rudelor plecate în eternitate.
Perioada dintre cele două praznice dedicare Sfintei Mării, 15 august şi 8 septembrie, este optimă pentru semănăturile de toamnă.
În calendarul popular, ziua marchează trecere de la vară spre toamnă.
