Îmi aduc aminte cu plăcere de Crăciunul copilăriei în Reșița anilor ’60. Porcul era deja tăiat, cârnații, costița și slănina afumate … șuncile mai aveau de așteptat, cuminți, la saramură.
Cred că nu era Crăciun fără zăpadă și fără orășelul copiilor cu miros de turtă dulce și mandarine.
Așteptam seara de Crăciun și masa „festivă” mai ales pentru cârnații proaspăt afumați și fierți, serviți cu hrean ținut la cuptor să se ducă din iuțeală și frecat cu mere rase și puțină smântână … restul „tradiționala” salată de boeuf, friptura, prăjiturile nu erau interesante. Noi, copiii ne ghiftuiam cu cârnați și așteptam cănița cu vin fiert „la amețeală” până când tot alcoolul era evaporat. Pe urmă, ieșeam să ne mai dăm o tură cu sania și să ne lăudăm cu cadourile de la Moș Crăciun. Nu îmi aduc aminte, cel puțin în Reșița, să fi folosit vreodată apelativul Moș Gerilă …ce invenție neinspirată 
Vremurile s-au schimbat, la fel și meniurile însă cârnații fierți cu hrean sunt, în continuare, la loc de cinste. Vinurile sunt și ele altele, vinuri „de lume”, de pe tot globul.
Pentru seara de Ajun, aș încerca un vin roșu, sec, care se potrivește foarte bine la fripturile, salatele sau murăturile obișnuite (chiar și la sarmale): un Malbec argentinian sau un Chianti din Toscana, cea mai apropiată de noi.
În Italia, ca și la noi, nu există un fel de mâncare distinct , care să fie pe toate mesele de Crăciun. Fiecare zona geografică își are specialitatea sau specialitățile sale, începând cu homar, lasagne, caracatiță și mergând până la felii de mămăligă fiartă, lăsată să se întărească și apoi tăiată felii, făcută pe grătar și servită cu felii de cod fiert.
Vinurile italiene servite de Crăciun sunt și ele în funcție de felul de mâncare, însă Barolo – vinul regilor și regele vinurilor nu poate lipsi de la o seară atât de frumoasă.
În Cipru, de Crăciun se pregătește, în mod tradițional, Afgolemono, o supă de pasăre, cu mult orez la care se adaugă ou frecat cu zeamă de lămâie (din abundență) servită cu carnea de pui pe un platou separat. Nu s-ar zice că este un fel de mâncare festiv, însă ciprioții se dau în vânt după supa asta. Apoi se trece la grătăreală, sportul preferat în Cipru unde, de Crăciun, temperaturile nu scad sub 18-20 grade Celsius.
Celor care au ocazia să viziteze insula, le recomand cu căldură să încerce un St.Panteleimn – vin alb, obținut din soiul local de struguri Xynisteri, care este un deliciu – la mine a fost dragoste la prima înghițitură!
În Anglia, la Crăciun, se servește curcan sau gâscă la cuptor, cu legume: cartofi, varză de Bruxelles urmate de budincilor lor „delicioase și cleioase”. Cât despre vinuri, englezii, trebuie să recunosc, sunt consumatori avizați de vinuri, în special Bordeaux sau Cotes du Rhone.
Cât despre Japonia, gurile slobode susțin că acolo, masa tradiționala de Crăciun se servește la KFC !! Probabil că aceleași guri slobode susțin că americanii se duc la McDonalds
Și pentru că am o sursă de primă mână, pe Dasha din Moscova, care e în vizită la noi de Crăciun și Revelion, în Rusia, seara de Ajun este pe 6 ianuarie, pe mesele festive se pun platouri mari, cu purcei de lapte, gâscă cu mere, iepuri în smântână, câte un pește mare, majoritatea servite cu o garnitură de hrișcă și legume și multe aperitive, ca salată de boeuf, icre negre sau de Manciuria, anghilă afumată și multe altele.
Ca desert se servește un cozonac care seamănă foarte bine cu panettone.
Băutura tradițională de Crăciun este un ceai negru aromatizat cu condimente. Și, desigur, nelipsita vodcă.
Vă doresc tuturor, un Crăciun fericit și binecuvântat!
Cristian BOEREAN
