Mii de elevi își petreceau pe vremuri parte a vacanțelor de vară în taberele școlare din județul Caraș-Severin. Din păcate, din cele 10 tabere situate în peisaje de vis cu care se mândrea odată județul, una singură mai este în prezent deschisă, restul fiind puse în conservare și așteptând fonduri pentru a fi reabilitate. Fonduri care însă nu se grăbesc să apară, deși autoritățile susțin că s-au făcut toate demersurile posibile pentru a se găsi finanțări pentru repunerea în circuit a taberelor din Caraș-Severin.
Problema taberelor școlare, pe care s-a pus lacătul rând pe rând și care par să fi fost date uitării, a fost readusă în discuție în ședința Colegiului Prefectural de luna aceasta de inspectorul școlar general Ioan Benga, care se întreba retoric: „Unde sunt taberele din județul Caraș-Severin?”
„Suntem în situația în care nu putem să răspundem la această întrebare. Avem un singur centru: centrul de agrement de la Râul Alb, restul a intrat în uitare. Avem o grămadă de tabere care au fost și sunt în niște locuri minunate, dar care acum arată într-o stare jalnică. Vă spun foarte sincer că dacă nu scriem proiecte nu vom salva multe lucruri din județul Caraș-Severin”, a adăugat Benga.
Cel care s-a simțit dator să îi răspundă a fost proaspătul subprefect al județului, Cătălin Hogea, cel care a ocupat ani de zile funcția de director a Direcției Județene de Tineret și Sport, în ogradă căreia se află și taberele din județ.
„Suntem intabulați cu toate cele 10 tabere, avem acte pe ele, avem extrase de CF, dar din păcate nu am găsit până acum nici un program care să ne susțină să putem să le reabilităm. A fost o circulară dată pe vremea dnei Ridzi în care s-a interzis să se investească în orice fel de tabără școlară, doar în cele funcționale. Din păcate, în perioada respectivă doar Râul Alb era funcțional.
Am avut chiar un proiect transfrontalier depus cu parteneri de la Veliko Gradiște, am ajuns până în faza de eligibilitate și ne-am împotmolit la Minister, că nu puteau să ne asigure cash flow-ul, adică banii pe care trebuia să îi derulăm pentru plata în avans a lucrărilor.
Am încercat și pe parteneriate publice-private, și aici, din păcate, au fost foarte multe piedici, pentru că de abia spre sfârșitul anului trecut s-a reglemetat încă o dată legea parteneriatului public-privat”.
Hogea a adăugat că s-a încercat și predarea către Compania Națională de Investiții a Vilei Klaus, prin intermediul Consiliului Județean, dar că răspunsul primit de la CNI a fost că nu există linie de finanțare pentru reabilitarea acesteia.
În prezent, singura tabără funcțională din Caraș-Severin este cea de la Râul Alb, celelalte 9 fiind închise de ani de zile (taberele Jervani, Cireşnaia, Brebu Nou, Maciova, Băile Herculane, Poiana Mărului, Delineşti, Valea Minişului şi Vila Klaus).
Karina TINCUL
