„Sănătatea” economiei județene se alterează văzând cu ochii. Caraș-Severinul, codaș în toate!

Județul Caraș-Severin suferă în tăcere cu o economie care lasă de dorit. Abordat și analizat din toate unghurile, subiectul ponderei economice cu care județul se laudă la jumătatea anului 2014 este deja arhicunoscut și parcă-i lasă din ce în ce mai reci pe cărășenii resemnați cu gândul străinătății.

Cu o cifră de afaceri de doar 1,1 la sută, cu mult sub media pe țară și care ne clasează la coada listei, cu doar câteva puncte de codașul Mehedinți, Caraș-Severinul se face din ce în ce mai mic și în ceea ce privește exporturile. Cu o industrie care se topește de datorii și insolvențe, exportul este greu de realizat, asta cu toate că așezarea geografică a județului este cât se poate de favorabilă.

Motivul pentru care Caraș-Severinul este la coadă pe lista exporturilor, spune Strategia națională de competivitate, este în primul rând absența participării în rețelele internaționale de producție și comerț, lucru care are efecte vizibile asupra sănătății economiei locale.

„Județe precum Bistrița Năsăud, Brăila, Buzău, Caraș-Severin, Călărași, Dambovița, Hunedoara, Olt, Sălaj, Tulcea, Vâlcea, se confruntă cu un potențial risc la nivel social care rezultă din prezența unor companii cu un număr mare de salariați, dar cu performanțe economice relativ slabe”, se arată în Strategia națională de competivitate.

Planuri sunt, finanțarea lipsește

Poate cea mai mare problemă care ține în loc exportul la nivel de județ, este lipsa unor linii de transport care să valorifice potențialul deja existent al zonei. Și asta pentru că investitorii, chiar dacă sunt puțini la număr, ar exporta mult mai mult dacă ar avea cum. Cu deschidere spre Dunăre, este nevoie ca județul să dezvolte în primul rând transportul fluvial.

Lucru luat în calcul și de autoritățile județene, și de Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Fluviale, acolo unde există deja câteva planuri complexe de dezvoltare a portului de la Moldova Nouă.

„Fluviul Dunărea asigură portului Modova Veche legături fluviale cu țările riverane Dunării din Europa de Est și Centrală, iar prin canalul Rhin-Main-Dunăre cu țările din vestul Europei. Obiectivul general al proiectului de dezvoltare a portului este acela de a promova în România un sistem de transport bine dezvoltat ceea ce va duce la creșterea siguranței și facilitarea transportului de mărfuri și de pasageri la un nivel cât mai apropiat de cel european, atât în interiorul țării, cât și pe plan european și internațional”, a explicat Matei Cristian, directorul APDF, în vizita sa la Reșița.

Și Consiliul Județean are un As în mânecă, ce ar duce la creșterea exporturilor la nivel de județ. Este vorba aici despre un studiu de fezabilitate pentru realizarea unui sistem integrat de transport la Moldova Nouă, care așteaptă încă finanțare europeană în noul ciclu financiar.

„Studiul de fezabilitate se va concretiza din câte am vorbit la Consiliul Județean. A fost deja propus pentru finanțare, dar este un proiect foarte mare și probabil este gândit pentru ciclul financiar 2015-2020. Sperăm să se concretizeze”, a explicat Matei Lupu, primarul orașului Moldova Nouă.

Alexandra JURCA