Fac o precizare de la început : vorbim aici despre Riesling-ul de Rhin, nu despre cel Italian cu care nu are nici o legătură, cel din urmă fiind un vin mediocru și care are un singur avantaj …are „spor”
Riesling-ul de Rhin, nu prea apreciat la noi, din păcate, este vinul care reprezintă cel mai bine “terroir-ul” pe care este cultivat. Terroir, de origine franceză exprimă o sumedenie de factori pornind de la compoziția solului, climă, mergând chiar până la înclinația pantelor și numărul de zile cu soare.
Riesling-ul este singurul vin pe eticheta căruia unii producători menționeaza solul pe care își cultivă strugurii. Este un vin din categoria celor aromate, în el găsim parfum de flori, miros și gust de citrice, fructe coapte (mere, caise, pere, ananas) dar și o mineralitate care stă mărturie a solului.
Un lucru despre care se vorbește prea puțin este o nota de petrol care se simte în nas la Riesling-urile învechite și foarte bine făcute. Este o notă ușoara, valea Rhinului oferind condițiile ideale pentru producerea de vinuri de mare clasă.
Datorită acidității ridicate, vinul se pretează învechirii – sigur, dacă este bine făcut. De asemenea, din Riesling se face un vin dulce, Eisswein (în germană) sau Icewine (în engleză), din struguri culeși târziu, după ce au fost expuși înghețului și acțiunii “mucegaiului nobil” și au o concentrație foarte mare de zaharuri și arome intense. Un vin dulce cu arome de citrice și flori de tei dar care, datorită acidității, este reconfortant și foarte proaspăt. Merită încercat.
Cele mai bune Eisswein-uri sunt produse în Germania, Austria și Canada – da, Riesling-ul este un strugure care își dezvăluie cel mai bine caracterul într-un climat mai răcoros. Riesling-ul nu este doar regele vinurilor ci este și vinul care naște diamante – așa numitele diamante de vin. Pe fundul sticlelor de Riesling păstrate câțiva ani, apare o depunere de oxalati, care arată ca niște diamante mititele – o alta mărturie a unui vin bine măiestrit.
O mențiune specială: din Reisling se face un vin spumant de calitate excepțională “Sekt”, obținut prin metoda Champenoise (a 2-a fermentare în sticlă prin adăugare de zahar și drojdii) care, de multe ori bate de departe pompoasele și sforăitoarele șampanii franțuzești.
Vinul se servește din pahare cu o capacitate mai mică, pana în 0,4 L.
Datorită, bogăției de arome și acidității ridicate se potrivește la o gama foarte larga de mâncăruri, mergând de la pește la friptură de porc și până la mâncărurile thailandeze și chinezești, foarte picante și parfumate. Varză murată germana, “Sauerkraut” se face și cu puțin Riesling.
Am tot vorbit de aciditate – asta nu înseamnă ca un vin este acru sau pișca pe limba. Cel mai bine îți dai seama dacă un vin are aciditate mai ridicată, dacă îl simți viu, zglobiu, proaspăt, în gură. Dacă este “bleg” e clar ca nu are aciditate și îl poți uita. 
Cristian BOEREAN
Domnule Boerean sunteti nu numai un enolog de exceptie dar si un scriitor talentat.Multumesc de prezentare.Nu ma omor dupa vinurile albe, cu toate ca rafinamentul lor m-ar obliga sa le iubesc,dar promit ca datorita dumneavoastra voi uita de adaugarea obligatorie de sulfiti si voi incerca Rieslingul de Rhin