Reșița bifează încă o apariție negativă, într-un top realizat la nivel național. După ce doar în urmă cu câteva săptămâni a fost considerat printre cele mai nesigure orașe din România, zilele trecute a fost făcut public un alt studiu, potrivit căruia Reșița este printre cele mai dezavantajoase orașe din țară din punct de vedere al costului vieţii.
Cercetarea, realizată de platforma de imobiliare Storia.ro şi agenţia D&D Research a analizat percepţia pe care românii o au asupra costului vieţii perceput din oraşul şi cartierul în care locuiesc, raportat la veniturile pe care le obţin.
Conform studiului, Braşov este considerat centrul urban cu cel mai avantajos cost al vieţii din România, fiind urmat de Cluj-Napoca, Oradea, Sibiu, Piteşti, Timişoara, Târgu Mureş, Craiova, Bucureşti şi Iaşi. La polul opus, oraşele desemnate ca fiind cele mai dezavantajoase din punct de vedere al costului vieţii sunt Reşiţa, Alexandria și Vaslui.
„Costul general al vieţii reprezintă percepţia pe care o au oamenii despre cât de scumpă este viaţa în oraşul în care locuiesc. El înglobează de regulă cheltuielile de zi cu zi, precum coşul de alimente, utilităţile, plata pentru bunurile şi serviciile necesare traiului obişnuit. Pe de altă parte, percepţia despre costul general al vieţii este influenţată şi de beneficiile oferite de traiul într-un anumit oraş. Spre exemplu, un cost al vieţii care pare la prima vedere mai neavantajos, poate fi perceput de către oameni ca fiind mai avantajos în condiţiile în care aceştia simt că au parte de alte beneficii arondate calităţii vieţii. De exemplu, o zonă mai scumpă poate fi şi în acelaşi timp mai sigură, modernă sau mai <verde>”, explică Vlad Tureanu, Partener şi Quantitative Research Director în cadrul D&D Research.
Pentru realizarea clasamentului, participanţii studiului au fost invitaţi să evalueze oraşele şi cartierele în care locuiesc din punctul de vedere al costului vieţii, pe o scală de la 1 la 5, unde 1 este foarte rău, iar 5 este foarte bine. Doar menţiunile care au primit cel puţin 100 de răspunsuri au fost incluse în clasamentul final.
Percepția asupra costului general al vieții este cea de-a doua temă a studiului amplu realizat de Storia.ro și agenția de cercetare D&D Research, „Orașele și cartiere din România”, ce se va desfășura până la finalul anului 2017.
Karina TINCUL
Resita a ajuns la acest nivel dezastruos si catastrofal datorita primarilor pe care i-a avut si a conducatorilor judetului Caras-Severin si nu in ultimul rand, a unei mari parti a populatiei din Resita care nu a ales, prin vot, “gospodarul”, managerul si administratorul acestui oras, numit PRIMAR, in persoana care ar fi putut schimba lucrurile pentru resiteni si pentru resedinta judetului Caras-Severin. Este dureros dar, asta-i adevarul. Iar, dovada sta in faptul ca nici Nelu Popa si nici Crina care au promis minuni, nu au facut absolut nimic, pentru ca sunt incapabili sa faca ceva bun pentru Resita. Alt cetatean, care trebuia sa devina Primar si o alta echipa trebuiau ca managerieze Resita si atunci poate mai aveam o sansa, asa osa fie ca si pana acum.
De D-l primar Popa nu stiu ce sa spun. Se vede ca se implica in multe proiecte, ca este activ, dar nu stiu ce va iesi pana la urma. De proiectul constructiei liniei de tramvai multi resiteni considera ca asa o mare investitie nu se justifica deloc in Resita, oras in care nu sunt locuri de munca, unde putina lume circula pe mijloacele de transport. Deasemenea cumpararea depoului pe multi bani fara ca sa se obtina bani din vanzarea acestuia nu este o treaba in regula. Banii cei multi ar trebui folositi pentru crearea locurilor de munca mai bine platite si atunci s-ar justifica si constructia liniei de tramvai, desi as inclina mai mult spre autobuze electrice, sau troleibuze. Spun aceasta pentru ca banii imprumutati vor trebui platiti de cine oare, decat de noi cei de acum si de cei care ne vor urma, copii, nepoti. Multi resiteni vad in acest proiect doar o ambitie a primarului care doreste sa ramana ceva in urma lui, dar vor ramane si multe datorii. Deasemenea nu vad o colaborare normala intre consilierii de diferite partide, care nu au in gand decat sa-l contreze pe celalalt si nu un interes pentru locuitorii acestui oras. Cand intra la dezbateri ar trebui sa lase la usa optiunea politica, carnetul de partid, si sa devina deodata RESITENI si atunci poate s-ar mai schimba ceva.
Stimate domn, 25 mil de euro sunt bani pusi de pe fonduri UE, de care Romania nu a profitat mai deloc. Despre ce locuri de munca mai putem vorbi in Resita? Orasul e inchis geografic iar coruptia endemica din acest judet ii goneste pe toti investitorii in alta parte. Ce colaborare putem avea intre consilieri cand au nivelul intelectual si moral asa cum e?