Referitor la piața economică și evenimentele internaționale care au influențat-o în 2014, lăsăm în urmă un an anost, ale cărui considerații ar putea fi puse sub semnul unei prelungite crize pe care, fără a ne dori neapărat acest lucru, am început s-o digerăm. În afara răzmerițelor din Ucraina n-am prea avut mare lucru. Ce-i drept, un număr de peste 4000 de soldați și-au pierdut viața de la începutul conflictului dintre armata ucraineană și cea a forțelor „rebele“. Rebele, dar cu o cauză, care să se numească Rusia? Mă rog, nu știu de ce mai punem semne de întrebare, deh, reminiscențele unui jurnalism în care nu te-aruncai cu capul înainte, ca berbecul. Dă mai bine să alternezi filozofic, decât să pui degetul pe rană. Să remarcăm poate doar, pe sfârșitul anului ce l-am lăsat în urmă, fenomenul scăderii accentuate a petrolului și întărirea nejustificată a dolarului.
Semințele „plantate” în 2014 au toate șansele să „înflorească” în 2015, mai ales dacă ținem cont de priveliștea anostă a economiei. Fără doar și poate, la șapte ani de la startul crizei ne confruntăm cu aceleași probleme, jucăm aceleași jocuri oligofrene de imagine și ne iluzionăm în același fel. Nu mai insist, doar trăim toți pe același pământ…
Spre deosebire de alți ani în care mă concentram pe zona macro, acum prefer să tratez vectorii pe care-i consider esențiali pentru perioada care urmează. Consider că e mai util să folosesc această modalitate întrucât e mai aproape de lumea reală, lasă mai puțin loc de echivocuri și poate fi verificată mai ușor. Să începem, așadar.
Industria IT, cea de la care se tot așteaptă revelații va avea în general un an plat. Vânzările de tablete și telefoane au avut în 2014 o creştere sub previziuni, iar 2015 cred că va consemna stagnarea pieței. Prea multă inovație nu s-a mai adus de multă vreme. Avem doar „salturi” pseudo-tehnologice superficiale și multă, multă publicitate sterilă. Probabil că prea mult nu va mai merge căruța. Ca urmare a acestui fapt mă aștept ca producătorii tradiționali (Apple, Samsung) să înregistreze cifre modeste de vânzări. Pentru cei care au chef să investească, le recomand să privească extrem de atent piața chineză. Producători „necunoscuţi” precum Xiaomi sunt capabili să dizloce cote serioase de piață de la marii jucători. Cu produse mature, extrem de bine dotate și vândute la fracțiuni de preț, au toate șansele să producă serioase cutremure. Oricum, ziua în care „lumina” în tehnologiile mobile va veni din China nu este deloc departe.
Interesante în IT sunt două direcţii surprinzătoare cărora trebuie să le acordăm atenţia cuvenită. În primul rând suntem obligaţi să remarcăm cum JavaScript – limbajul lansat de Netscape ca o variantă light de Java – devine „lingua franca” a developmentului. Multitudinea de framework-uri HTML5-JavaScript, tehnologii novatoare precum node.js și acceptarea cvasi-unanimă au transformat JavaScript într-o tehnologie esențială, capabilă să îngroape modelul de până acum. Aceasta înseamnă că rivalitatea dintre Microsoft cu .Net și Oracle cu Java tinde să se tranșeze în favoarea JavaScript – fratele mai mic, mai flexibil și mult mai portabil. Atenție aici deoarece se pot ivi oportunități uimitoare!
Nu în ultimul rând voi spune că marea revelaţie a anului curent în IT va fi o tehnologie veche de de 40-50 de ani: AI, adica inteligenţa artificială. Încă din anii trecuţi domeniul a cunoscut finanţări generoase, motiv pentru care cred că investiţia în AI va întoarce în acest an profituri extrem de mari. Să nu uităm că aşteptăm lansări spectaculoase şi, posibil, un modul hardware revoluţionar. Dar despre provocările şi complicaţiile dezvoltării AI vom discuta probabil într-un articol, ulterior.
O să sărim acum spre piața valutară. Aici lucrurile rămân în continuare încurcate. Teoretic, dolarul are o traiectorie ascendentă față de Euro. În principal cauza se află în situațiile nerezolvate (nerezolvabile?) de la periferia Europei. Dar nu trebuie să uităm că dolarul nu are la ora actuală absolut niciun fundament. Chiar dacă Syriza lui Tsipras va da emoții (posibil să împingă Grecia în afara Euro), chiar dacă vor exista accidente în Italia și Spania, nu trebuie să uităm că întreaga economie americană e o gogoașă umflată, fără nicio bază. Desigur, „emoțiile” pieței și interesele insiderilor sunt cele care dictează și, de cele mai multe ori fundamentele nu fac nici cât o ceapă degerată. Astfel încât putem lua ca plauzibilă atingerea parității EUR-USD și continuarea devalorizării monedei europene.
Întărirea dolarului faţă de euro va face produsele americane şi mai scumpe decât sunt în prezent, astfel încât deficitul balanţei comerciale americane se va adânci. În contextul actual, produsele europene au toate şansele să revină puternic pe piaţa americană. Aceasta ar putea fi o concesia pe care SUA o face Europei pentru a netezi drumul pentru semnarea tratatului de liber schimb. Este însă Europa capabilă să facă faţă unei deschideri totale a pieţei? Doar dacă ne gândim la agricultură parcă simţim un vânt puternic de faliment. Restul e tăcere. Sau uneori prea mult can-can mediatic.
Şi pentru că am adus vorba despre agricultură, cred că e timpul să observăm un fenomen care a prins deja contur: fermele de alge. Întreg domeniul e fascinant, funcţional şi extrem de profitabil. Pentru o planetă din ce în ce mai înfometată, proteinele din alge reprezintă o soluţie extrem de ieftină şi viabilă. Denumiri precum “agility HL” sau “agility HP” par desprinse dintr-un lexicon exotic, dar în scurt timp le veţi auzi din ce în ce mai des (sau le veţi vedea pe etichete). O altă dezvoltare este legată de ingineria genetică. Amintesc doar că John Craig Venter are în derulare de câţiva ani un proiect de manipulare genetică a unei familii de alge. Target-ul este acela de a produce combustibil ieftin din dioxid de carbon, inversând procesul de poluare a atmosferei. Indiferent de preţul petrolului, o asemenea tehnologie este mai mult decât promiţătoare!
În ceea ce priveşte petrolul, cred că ceea ce va şoca nu va fi preţul său, ci modificarea paradigmei de taxare a poluării. Cum până acum statele dezvoltate au preferat să plătească nota “ecologizării”, roata se poate întoarce. Ştim bine că devenit o modă canalizarea investiţiilor poluante către ţările cu legislaţie laxă în domeniul emisiilor toxice. Anul acesta putem vedea pusă în aplicarea taxa pe amprenta energetică a obiectului produs sau importat. Cu alte cuvinte, taxa pe poluare se va transforma într-un fel de taxă vamală care va scumpi importurile şi va aduce bani statelor consumatoare. Astfel, ocolirea taxării prin externalizarea producţiei în legislaţii permisive nu va mai fi posibilă. Cu alte cuvinte, taxa se mută de la sursă la destinaţie, încurajând producţia curată.
E timpul acum să ne îndreptăm privirea spre „semințele” anului trecut pomenite la începutul articolului. Remarc faptul că strategia lui Putin pare a fi avut efect. Rezistând atacurilor mediatice, organizând conferinţe de presă la care orice jurnalist putea adresa efectiv orice întrebare, Putin a jucat rolul îngerului diabolizat pe nedrept. Aceasta, pe fondul epuizării „muniției” mediatice a SUA (oare de câte ori poţi repeta că Putin e un monstru, un dictator ș.a.m.d.?), tinde să producă efecte contrare. Ceva similar fenomenului Vietnam care efectiv a explodat în faţa politicienilor americani acum mai bine de jumătate de secol. Un element care ne sugerează acest lucru este viitorul documentar în care Oliver Stone promite să dezvăluie cum CIA a stat în spatele revoluției ucrainiene. E semnalul că în SUA se conturează un curent de opinie împotriva politicii oficiale, motiv pentru care, probabil, Putin nu va mai face altceva decât PR. Nu trebuie însă uitat că în ecuaţia conflictului SUA – Rusia nota de plată a fost achitată până acum exclusiv de către rusul de rând.
Un alt element interesant de urmărit va fi evoluția negocierilor dintre Rusia și China. Trebuie avut în vedere faptul că între cele două țări, dincolo de apropierile ultimei perioade, există disensiuni serioase în ceea ce privește politica externă. Chiar dacă la nivel declarativ chinezii par prietenii dezinteresaţi ai ruşilor, sunt o groază de probleme care-i despart. Depăşirea acestora ar însemna conturarea unui pol deosebit de puternic. Mai mult, emiterea unei monede de schimb care să aibă în spate resursele Rusiei (la care s-ar adăuga eventual şi cele ale Iranului şi Venezuelei) şi puterea economică a Chinei ar reprezenta un element de cotitură pieţelor în general. Însă, în acelaşi timp, ar putea echivala cu un război devastator pentru omenire. Război pe care incredibil de mulţi indivizi şi-l doresc.
Desigur ar mai fi multe de spus, dar prefer să mă opresc aici. Chiar dacă auspiciile nu par foarte favorabile, consider că suntem deja într-un ciclu preponderent pozitiv. E drept că nerezolvarea justă a problemelor care au generat criza arată precum un vampir mult prea vizibil al cărui spectru ne va urmări de-acum înainte şi care va aştepta momentul prielnic pentru a lovi neiertător. De-aceea trebuie să fim conştienţi că surprizele neplăcute pot apărea oricând, însă, per total, este mult mai probabil să avem un an pozitiv.
Reper Economic
