Radiografia unui dezastru de peste 25 de milioane de euro!

modelmic

Peste 25 de milioane de euro au fost investiți până în prezent în realizarea deponeului de la Lupac, obiectiv care conform planului inițial ar fi trebuit să fie terminat și să funcționeze încă din anul 2014. Cinci ani mai târziu, gunoiul din județul Caraș-Severin încă este transportat cu costuri uriașe în alte județe și partea tristă este că nu se întrevede o soluționare. Cel mai probabil deponeul de la Lupac nu va deveni funcțional nici anul acesta, deși recepția a fost realizată cu mare pompă încă din ianuarie 2018. De la momentul recepției însă, ghinioanele s-au ținut lanț. De la un bazin de levigat care a început să plutească în urma ploilor, la acoperișul halei de sortare care s-a surpat sub greutatea zăpezii, epopeea dezastrului de la Lupac pare să nu mai ajungă la final.

Povestea, încă fără sfârșit previzibil, a gropii de gunoi în care s-au investit milioane de euro a fost din nou prezentată de arhitectul șef al județului Caraș-Severin, Victor Naidan, care supervizează proiectul. Întrebat în cadrul unei ședințe derulate la Prefectura Caraș-Severin despre stadiul proiectului, Naidan a făcut o scurtă trecere în revistă a ce s-a întâmplat la Lupac în ultimii ani. Conform acestuia lucrurile au pornit cu stângul de la început din cauza faptului că pe piață lipseau forța de muncă și specialiștii din domeniu, mai alea că proiecte similare erau realizate în același timp în aproximativ 30 de județe. „În locul unui antreprenor cu experiență am avut un  antreprenor incapabil să își organizeze bine lucrările”, a susținut Naidan.

naidan v

Așa se face că lucrările care trebuiau finalizate în 2014 au fost recepționate de abia în 2018, moment în care, conform lui Naidan „au apărut primele discuții și semne de întrebare legate de modul în care a fost proiectată lucrarea. A fost discuție mai lungă decât era necesară referitoare la tipul de tocător, cu ciocanu sau cu cuțite, o teorie întreagă pe această temă. Până la urmă s-a demonstrat că nimeni nu avea dreptate 100%. Sigur, putea să fie un tocător cu cuțite, dar funcționează la fel de bine și cel cu ciocane.

În momentul în care eram pe cale să rezolvăm și această dilemă, în care operatorul nu dorea să înceapă pentru că îi era teamă că blocându-se procesul tehnologic de producție în timpul operării va genera o situație care îl va pune într-o situație neplăcută față de Garda de Mediu și autoritățile competente, când am rezolvat povestea asta, ne-am trezit cu o primă problemă tehnică: un bazin de 1000 de metri cubi, îngropat, care stătea bine mersi de 3 ani de zile, fără nici un fel de probleme, s-a hotărât brusc să asculte de legea lui Arhimede și s-a ridicat 1,70 metri deasupra solului. Plutea ca o bărcuță.

Suntem în momentul acesta în faza de contractare a proiectării pentru un nou bazin, care urmează să fie executat într-un spațiu adiacent, în speranța că de data aceasta se vor găsi soluții tehnice care să îl facă să nu devină plutitor în momentul în care nivelul apelor freatice se ridică, moment în care în decembrie anul trecut, acoperișul halei de sortare s-a decis să cedeze. Sigur, a fost un șoc pentru toată lumea. Notele inițiale ale expertizei arată un viciu de execuție.

Acum suntem în așteptarea expertizei, operatorul de gestiune refuză cu îndărătnicie să înceapă serviciul pe depozitul respectiv, deși o mare parte din activități pot să se desfășoare fără probleme. Constructorul caută soluții pentru remedierea acoperișului, ceea ce sigur ne pune într-o situație foarte dificilă și neplăcută, mai ales că soluțiile acestea sunt extrem de interesante: acum încearcă cu niște scripeți să îndrepte niște stâlpi, după aceea urmează să îi înfășoare în bandă din aceasta de reparații care se găsește la Lidl și să îi proptească. Nu înțeleg ce anume vor să facă, pentru că avem 7 stâlpi fisurați din jumătate în jumătate de metru și deplasați spre exterior undeva la 45 de cm”, a explicat Victor Naidan.

De proiectarea obiectivului s-a ocupat un consorțiu format dintr-o firmă din Germania, două firme din Grecia și o firmă din România, consorțiu care după ce a predat proiectul către Ministerul Mediului s-a dizolvat. Așa că pare puțin probabil că Consiliul Județean Caraș-Severin va avea de la cine să recupereze banii pe care va trebui să îi investească acum în realizarea unui nou bazin. Rămâne doar să sperăm că toate problemele existente la Lupac vor fi finalizate în timp util și că nu vor fi nevoiți să înapoiem banii Uniunii Europene, având în vedere proiectul este realizat pe fonduri europene.

Cât despre cine este vinovat pentru această întârziere cu adevărat glorioasă a proiectului, nimeni nu zice nimic. Se ridică din umeri, se dau explicații, se pasează responsabilitatea dintr-o parte în alta….

În total, întregul proiect, care include pe lângă centrul de management al deșeurilor de la Lupac, realizarea de stații de sortare la Bozovici, Pojejena și Oțelu Roșu, precum și realizarea drumurilor de acces se ridică la peste 150 de milioane de lei.

Fotografii de la inaugurarea deponeului de la Lupac, în luna ianuarie a anului trecut:

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157690379610111″]

 [slickr-flickr search=”sets” set=”72157689189375792″]

 

Karina TINCUL

Distribuie pe:

Stiri similare

2 Comentarii

  1. Emilut

    “Specialistul” Popovici ce păzește ? La criticat pe alții e primul, dar când e vorba de luat măsuri … se plimbă cu mâinile în buzunar, pe banii cetățenilor.

  2. zero

    O maşină de compactat şi împachetat fum nu ar constitui o investiţie mai ieftină şi mai utilă cetăţenilor?

Comments are closed.

Reper24 nu îşi asumă răspunderea pentru comentarii, deoarece nu-i aparţin şi îşi rezervă dreptul de a interzice sau de a şterge comentariile care conţin: insulte, instigări la ură, la violenţă sau la acte ilegale, exprimări obscene/vulgare
Citiţi şi Politica Redacţiei