După mai puţin de doi ani de la moartea lui Achim Nica, ieri, 29 iulie, a plecat dintre noi şi cel mai înfocat gugulan, Petru Pilu de la Obreja, personalitate de referință care l-a recomandat Mariei Tănase pe Achim Nica și a mijlocit afirmarea artistică a multor talente, ținând tradițiile neamului său și învățându-i și pe alții s-o facă. Petru Pilu de la Obreja, Afilon Laţcu şi Ion Munteanu de la Glimboca, au fost cei mari coregrafi pe care i-a dat Valea Bistrei.
Pătru Pilu Gugulanul, născut la data de 10 august 1930, în Obreja , vatră folclorică de viguroasă și străveche tradiție, este fiul unor agricultori din această frumoasă comună din Valea Bistrei. Şcoala primară a făcut-o în comuna Obreja, între anii 1937-1941, iar la recomandarea învățătoarei Floare Popovici și a învățătorului Dobrescu urmează ciclul gimnazial la Caransebeș, unde își începe și studiile liceale, între anii 1941-1946.
Aici întâmpină probleme cu câțiva dintre reprezentanții noii orientări, însă el scapă cu o… „exmatriculare din toate școlile”, fiind obligat să se integreze în… „câmpul muncii”. Astfel, ajunge muncitor necalificat la Uzinele Siderurgice Ferdinand. Pentru o „reabilitare ideologică”, la Cooperativa de credit, comercială și de producție din Obreja i se oferă tânărului Petru Pilu postul de… „organizator horă țărănească”, un fel de antreprenor cultural „pentru tineret”. Contractul s-a respectat neîntrerupt de la 1 octombrie 1946, până la 31 ianuarie 1955, cu „prestări servicii” în anii următori. Ca „organizator” al activităților pentru tineret, el reînființează echipa de dansuri, echipă care în 1958, la Festivalul pionierilor și școlarilor a luat locul doi pe țară.
Prestigiul său artistic creștea, ajungând la Lugoj, unde a urmat Liceul ,,Coriolan Brediceanu”, în perioada 1947-1948, apoi Colegiul Naţional Bănăţean ,,C.D. Loga” din Timişoara, între 1948-1952, şi Conservatorul ,,Ion Vidu” din Lugoj, Secţia actorie şi coregrafie, între anii 1947-1952. Sprijinit și de Sabin Drăgoi, Nae Ursu, Iuliu Ilea, organizează spectacole și își termină studiile liceale. Aici o cunoaște pe Aurelia Fătu-Răduțu, dar mai ales o impresionează pe Florica Popovici-Albu, cea care îl va aduce ulterior la Ansamblul Tineretului Timișoara și ca maestru-coregraf la Școala Populară de Artă, cu prestații la Ansamblul Universității sub oportunitatea continuării studiilor la I.E.F.S.
,,Gugulanu” nu s-a oprit însă aici; a mai absolvit Academia de Artă Dramatică şi Conservatorul din Timişoara, Facultatea experimentală de coregrafie înfiinţată de Sabin V. Drăgoi, în perioada 1952-1954, Institutul de Folclor Bucureşti, Facultatea experimentală de coregrafie, între 1954-1956, şi Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport Timişoara, între anii 1964-1966. A fost salariat sau colaborator la Ansamblul ,,Ciocârlia”, Bucureşti, între 1951-1956, la Ansamblul Armatei Bucureşti, 1953-1956, Ansamblul Giuleşti, Bucureşti, 1953-1956, Consiliul General al Sindicatelor, 1953-1956, Şcoala Populară Lugoj, 1956-1970, Ansamblul ,,Rapsodia Română”, 1970-1980, Ansamblul ,,Nicolae Bălcescu” Craiova, 1967-1969, Orchestra Populară de Stat ,,Lazăr Cernescu” Caransebeş, 1962-1963, Şcoala Populară de Artă Timişoara, 1963-1978, Şcoala Populară de Artă Reşiţa, 1978-1980, Casa de Cultură din Sânnicolaul Mare, 1980-1983, precum şi la Casa Creaţiei Populare a Regiunii Banat, 1957-1962.
Despre jocografie spune că derivă din joc (gioc), de la verbul ,,a juca”, şi grafie – de la verbul ,,a scrie” cu picioarele ritmice sau poliritmice în bătătură, după datina străbună. Maestrul etnojocolog Petru Pilu are şi o activitate prestigioasă de culegere, conservare şi valorificare a folclorului. Între anii 1941-1946, alături de Matei Armaş, Lucian Costin, Dimitrie Cuzma şi Aurel Stuparu; între anii 1948-2002, alături de Aca de Barbu, Sabin Drăgoi, Traian Topliceanu, Nicolae Ursu; între anii 1950-2002, alături de Petru Bodeuţ, dr. Floare Capsali, Ion David, Alexandru Dobrescu, dr. Sabin Drăgoi, G.I. (Verone) Niculescu, dr. Mihai Pop, Eugenia şi Gheorghe Popescu (Judeţ), dr. Vera Proca (Ciortea), Aurelia Săuţeanu, dr. Romul Vulcănescu şi prof. Tiberiu Alexandru – etnomuzicolog.
În anul 1951 Caransebeşul a participat, prin formaţiile sale artistice, la primul Concurs Naţional Republican, a cărui fază finală s-a ţinut la Bucureşti, în zilele de 23 şi 24 august. Gugulanii au primit atunci, pentru prima dată în istoria lor, Premiul I, cu Placheta de Aur. Înalta distincţie a fost înmânată chiar de fostul prim-ministru, Dr. Petru Groza. Documentul unic de acest fel se păstrează în fondul etno-folcloric ,,Pătru Pilu Gugulanu”, din Obreja. Placheta a fost admirată şi la Expoziţia personală amenajată cu prilejul aniversării a 60 de ani de neîntreruptă activitate artistică, performanţă pentru care maestrul coregraf Pătru Pilu a fost sărbătorit, la 28 iunie 2001, la Casa Naţională de la Pădurea Verde. Această manifestare a fost organizată de Asociaţia Culturală ,,Gugulanul”, al cărei membru fondator este. Cu această ocazie, printre altele, a primit şi o Diplomă de Excelenţă din partea Asociaţiei Culturale ,,Gugulanul”.
Lui Petru Pilu i-au fost dedicate numeroase rânduri de către regretatul ziarist şi realizator de emisiuni radiofonice Nicolae Pârvu, menționându-se că dispune de un fond documentar-istoric, ştiinţific, cultural-artistic şi etnofolcloric unic, de o valoare cu totul deosebită. Este bine conservat, şi valorificarea lui, de către forurile competente, se impune tot aşa cum actuala administrație din comuna natală, Obreja, ar trebui poate să declare casa părintească, bine păstrată şi conservată, ca Muzeul de etnografie şi folclor ,,Valea Bistrei”, el fiind ,,Cetăţean de onoare” al comunei Obreja. Se mai poate spune, după cum mărturiseşte şi răspunde la întrebările lui Nicolae Pârvu, că Petru Pilu Gugulanu a participat ca dansator, fie singular, fie component în echipele marilor ansambluri, la toate ediţiile fostului Festival al Tineretului.
Petru Pilu a fost cel care a relevat perfecțiunea „Călușarului” ca dans „sacru” și „ritualic”. Amintirile mai multor generații cu inegalabilul Petru Pilu sunt pregnante și pline de respect. Neclintit și neîncovoiat, de-a lungul vieții, s-a bucurat de admirația tuturor.Promotor al Frumosului, Petru Pilu a fost și un apărător al Libertății și Demnității, exemplu măreț în chiar perioada colectivizării forțate… Tăria sa exemplară a impresionat întotdeauna.
Dumnezeu să îl odihnească în pace!
Ion CUBIN
