Pe locul unei vechi mănăstiri de la sfârșitul secolului XV din apropierea localității Coronini va fi ridicat un nou lăcaș de cult. Episcopul Caransebeșului, Lucian Mic, a sfințit vineri piatra de temelie pentru un nou lăcaș de cult prin care se va relua viața monahală la Coronini. Totodată, a fost hirotesit stareț al viitoarei mănăstiri pe ieromonahul Galaction Roiban, originar din Coronini și viețuitor al Mănăstirii Sâmbăta de Sus, ucenic al părintelui Teofil Părăian.
„Părintele Galaction va prelua conducerea acestui așezământ monahal și va încerca să adune o obște în jurul Sfinției sale, astfel încât lucrarea Mariei să se împletească cu lucrarea Martei. Sperăm ca în acest loc, în viitorul apropiat, să se ridice un schit, ruinele vechii mănăstiri să fie conservate și credincioșii să se obișnuiască să vină aici ca la un loc sfânt, pentru că, din cele mai vechi timpuri, acest loc era cunoscut în tradiția locală sub denumirea «La Mănăstire»”, a spus episcopul Caransebeșului.
Ruinele vechii mănăstiri ortodoxe de la sfârșitul secolului al XV-lea au fost descoperite în anul 2013, în apropierea localității Coronini, pe Valea Văradului din Clisura Dunării.
Cazul Mănăstirii „Sfântul Arhanghel“ ilustrează drumul anevoios de identificare pe teren şi de cercetare a arhitecturii eclesiastice medievale ortodoxe din Banat.
„Biserica Mănăstirii „Sfântul Arhanghel“ este un monument cu plan arhaic, ce a cunoscut o lungă vieţuire în timp, de-a lungul Evului Mediu. Structural, biserica are un altar rectangular, un naos cu plan dreptunghiular. Dimensiunile exterioare ale bisericii erau 6,80/6,50 m, fiind în această privinţă monumentul cel mai modest din arhitectura eclesiastică medievală ortodoxă, pe care l-am adus la lumină. Biserica a avut pereţii împodobiţi cu pictură la interior. Un element de arhitectură ce poate oferi şi repere cronologice îl constituie cele două perechi de contraforturi ce flancau pereţii laterali ai navei. Stratul de arsură identificat, în care s-au găsit trei monede de la finele veacului al XVIII-lea, sugerează perioada de distrugere violentă a monumentului.
Biserica, atestată în secolul al XVI-lea, are începuturi ce pot fi bănuite pe temeiul elementelor de arhitectură şi al analogiilor de plan încă în veacul al XV-lea. Mănăstirea de la Coronini se înscrie astfel, alături de cele de la Baziaş, Sirinia, Sviniţa, Mraconia şi Vodiţa, în şirul de lăcaşuri ortodoxe ridicate către sfârşitul secolului al XIV-lea şi în cursul secolului al XV-lea. O bună parte din monumentele mai înainte invocate aveau planul triconc, adus din lumea ortodoxă sârbească de călugărul Nicodim şi difuzat apoi în mediul monahal ortodox românesc de la nordul Dunării. Drumul triconcului la nordul fluviului s-a făcut prin culoarul cultural şi geografic bănăţean. Conservarea bisericii mănăstirii de la Coronini va înscrie, în acest fel, un monument de arhitectură eclesiastică peisajului cultural al provinciei. Situl arheologic a fost vizitat recent şi de Preasfinţitul Lucian, Episcopul Caransebeşului, însoţit de reprezentanţi ai Muzeului Banatului Montan din Reşiţa”, relata regretatul istoric, Dumitru Țeicu.
sursa: ziarullumina.ro
Elena FRANȚ
