Aproximativ 200 de tone de păstrăv și-a propus să comercializeze și în acest an Direcția Silvică din Caraș-Severin. Spre deosebire însă de anii trecuți, păstrăvul crescut la patru păstrăvării din județ era foarte căutat, anul acesta silvicultorii cărășeni au întâmpinat o serie de greutăți în comercializarea peștelui.
După cum a explicat pentru Reper 24, directorul Direcției Silvice Caraș-Severin, Ștefan Stănescu, în prima parte a anului comenzile pentru păstrăvul cărășean au înregistrat o ușoară scădere: „Am avut o sincopă la contractele de livrare de păstrăv, pentru că venea păstrăv mult din afară la prețuri mai mici decât ale noastre. Diferența nu era foarte mare, dar totuși mulți s-au orientat spre păstrăvul din afară”.
În aceste condiții, silvicultorii cărășeni au început să caute soluții pentru a nu rămâne cu tone de păstrăv nevândut. „Păstrăvul, odată ce crește foarte mare, nu mai este căutat. Și cum venea foarte mult păstrăv din afară, am început să ne gândim ce facem cu peștele nostru, că aveam cantități destul de mari. O soluție ar fi fost să oferim păstrăv afumat, dar în cele din urmă am renunțat la idee, deoarece presupunea multe inconveniente. Trebuie să ai instalație de afumat, un proces tehnologic de afumat, că nu toată lumea face păstrăvul afumat bun de consum și doar ne complicam”, a explicat Stănescu.
În ultimele luni, situația s-a îmbunătățit, iar păstrăvul autohton a început din nou să fie căutat, spre mulțumirea silvicultorilor cărășeni care riscau să rămână cu tone de pește nevândut. „S-a produs așa un declic și au început să ne caute din ce în ce mai mult. Probabil pentru că și păstrăvul este mai bun, condițiile de livrare mai bune, suntem oameni serioși, adică vrem ca partenerii să fie mulțumiți de noi. Livrăm în toată țara, sunt firme din București, din Buzău, din Comarnic care sunt specializate pe treaba asta și văd că au început să caute păstrăvul din Caraș-Severin”, a mai adăugat Ștefan Stănescu.
Pe lângă păstrăvul livrat agenților economici, o cantitate mai mică este vândută direct populației, la cele patru păstrăvării: Miniş, Văliug, Ochiul Bei şi Topleţ. Cea mai mare producție este obținută la păstrăvăria de la Miniș, care este alimentată cu apă din izvorul Bigăr, fiind situată la aproximativ 100 de metri de cunoscuta cascadă.
Karina TINCUL
