Județul Caraș-Severin are șansa de a deține un patrimoniu natural extrem de valoros, pe raza județului aflându-se nu mai puțin de 4 parcuri naționale și un parc natural, care se întind pe o suprafață de peste 175.000 de hectare. Această bogăție este însă din ce în ce mai amenințată, pe de o parte de tăierile ilegale și pe de altă parte de așa-numitul avans al civilizației, care aduce cu sine construirea de linii de înaltă tensiune, de autostrăzi sau de micro-hidrocentrale. Toate pe raza acestor suprafețe protejate.
Aproximativ 4 km de pădure de pe raza Parcurilor Naționale Cheile Nerei – Beușnița și Semenic – Cheile Carașului urmează să fie distruse în perioada următoare pentru realizarea unei linii de înaltă tensiune care va lega România de Pancevo. Asta în ciuda cererilor înaintate de ecologiști de a se folosi o variantă ocolitoare, care să treacă prin mijlocul celor două parcuri. Paradoxal, conform reprezentanților Romsilva s-a ales punerea la pământ a 4km de arii protejate pentru a se distrugere pădurile limitrofe acestor parcuri.
Prezent recent la Reșița, Mihai Dragoș, șeful serviciului arii protejate din cadrul Regiei Naționale a Pădurilor și-a expus punctul de vedere cu privire la acest subiect: „În cazul Transelectrica prefer să traversez sau să sacrific dacă vreți 4 km dintr-o pădure, prin traversarea acelei linii prin zona tampon a celor două parcuri, parcă 700 de metri în Parcul Semenic și vreo 4 km în Cheile Nerei. Varianta propusă de unele ONG-uri era să ocolească acele parcuri și să am o pierdere de peste 20 de km de pădure limitrofă acelor parcuri. Din punctul meu de vedere atât pădurea din afara parcurilor cât și cea din zonă tampon este foarte asemănătoare din punct de vedere al structurii și al elementelor de biodiversitate ce le conțin. Prin urmare sacrificiul făcut pe 4 km, chiar dacă aceștia se regăsesc în cele două parcuri este mult mai mic decât să sacrifice 20 de km de pădure care nu este cu aproape nimic diferită față de pădurea din zona tampon a celor două parcuri”.
Conform informațiilor, proiectul liniei electrice de înaltă tensiune care va lega România de Serbia, va necesita o investiţie de 157,5 milioane de lei. Acesta va avea o lungime de 63 de kilometri, va avea dublu circuit şi va include un număr de 206 stâlpi. Proiectul face parte din strategia Transelectrica de creştere a capacităţii de interconectare a sistemului energetic românesc cu cel al ţărilor vecine.
Controverse a stârnit și proiectul dela Drumului National 66A, cunoscut și ca drumul lui Băsescu, deoarece amenajarea acestei căi de acces care ar urma să facă legătura între Câmpu lu Neag și Băile Herculane a început pe vremea când fostul președinte al României era ministru al Transporturilor. Motivul – viitorul drum național traversează 2 parcuri naționale: Retezat și Domogled – Valea Cernei, urmând să distrugă, conform ecologiștilor, ultima pădure intactă din Europa. Activiștii de mediu au deschis și un proces pentru a împiedica construirea drumului, proces care a ajuns până la Înalta Curte de Casație și Justiție, o sentință urmând să fie dată în perioada următoare.
Ecosistemul din aceste parcuri este pus în pericol și de construirea microhidrocentralelor. Un exemplu concret în acest sens a fost oferit recent în cadrul unei întâlniri organizate la Reșița, de WWF, de președintele Clubului Montan Caransebeș, Cornel Galescu: „În această perioadă când se topește zăpada la munte și când debitul de apă ar trebui să fie simțitor crescut pe afluenții Sebeșului, din zona protejată sit natura 2000 și mă refer aici la Craiu și la Cuntu, debitul apei este redus simțitor, adică aproape că nu se mai vede”. Ecologiștii au atras în mai multe rânduri atenția asupra acestei probleme din Munții Țarcu, problemă care persistă deja de mai mulți ani, după ce în zonă au fost construite 5 microhidrocentrale.
Karina TINCUL
