Joia Mare, care se mai numește Joia Neagră sau Joia Patimilor, e o zi importantă, cea a Deniei Mari. Potrivit credinței creştin-ortodoxe, acum ni se amintește cum Mântuitorul le-a spălat picioarele ucenicilor, fiind îndemnați la smerenie. Tot în Joia Mare se vopsesc ouăle în roșu, urmând ca în Sâmbăta Mare să se coacă pasca și cozonacul. În acest an, acestea nu vor mai putea fi duse de către credincioși la biserică, cum se face de obicei, din cauza stării de urgență.
În săptămâna Patimilor, credincioșii rememorează pas cu pas calea urmată de Iisus Hristos pentru mântuirea omului și învingerea morții, cale care culminează cu evenimentul crucial al creștinismului: Învierea. Joia Mare este cunoscută și ca Joia celor 12 Denii. Cele 12 lumânări aprinse la citirea Deniilor vor fi aprinse pe parcursul întregului an, ele având puteri deosebite, spune tradiția.
Denia pentru Joia Mare este închinată amintirii a patru evenimente deosebite în viața lui Iisus: spălarea picioarelor ucenicilor, ca pildă pentru smerenie, cina cea de taină, rugăciunea din Grădina Ghetsimani și începutul patimilor.
Spălarea picioarelor ucenicilor. Biblic, evenimentul este mărturisit e Sfântul Ioan Evanghelistul și în înfățișează pe Iisus Hristos spălând picioarele ucenicilor. Spălarea are caracter purificator – Iisus i-a curățat pe ucenici de păcate. Tot prin acest gest este arătată smerenia.
În zilele noastre acest gest este un privilegiu de a te dărui altora prin jertfă. Ritualul a precedat Cinei cea de taină.
Cina cea de taină. Biblic, acest eveniment este momentul când Iisus prin folosirea vinului și a pâinii le arată ucenicilor cum urmează să fie jertfit. „Cina Domnului a fost instituită de Iisus Hristos în noaptea în care a fost vândut”, spune apostolul Pavel făcând referire la momentul în care Iuda îl va trăda pe Mântuitor.
La slujba din Joia mare sunt citite cele 12 evanghelii al patimilor Mântuitorului. Procesiunea religioasă cuprinde Denia şi Vecernia care sunt unite cu Liturghia Sfântului Vasile cel Mare.
Tradiția spune că din acest moment nu se mai bat clopotele ci doar toaca. În gospodăriile românești astăzi se înroșesc ouăle și se pregătesc cozonacii și pasca. Pasca se face din făină albă cernută în tava specială. Cojile de ouă folosite la pască nu se aruncau și nici nu se ardeau. Ele se strângeau cu multă grijă într-un vas special și se aruncau în Sâmbăta Paştelui pe o apă curgătoare crezându-se că, astfel, găinile și puii aveau sa fie păziți de păsările prădătoare peste vară, conform creştinortodox.ro
Joi este ziua din Săptămâna Mare în care gospodinele vopsesc ouăle în roșu, urmând ca în Sâmbăta Mare să coacă pasca și cozonacul ce vor fi aduse la biserica în noaptea de Înviere pentru a fi sfințite.
Două alimente sunt total interzise de tradiție în aceste zile, inclusiv în Joia Mare, chiar și pentru cei care nu țin postul efectiv: oțetul și urzicile. Se spune că, atunci când era răstignit pe cruce, Iisus a fost bătut cu urzici, înțepându-i rănile, și stropit cu oțet, pentru a-i provoca și mai multe usturimi. Mai mult, legenda spune că, atunci când a cerut câteva picături de apă, Mântuitorului i s-a oferit tot oțet: de aici și obiceiul popular, care exclude cele două alimente de pe lista mâncărurilor recomandate în ultima săptămână de post.
În Joia Mare femeile nu au voie să spele haine, nici cu mâna și nici cu mașina de spălat. Ultima zi în care puteau face asta era Miercurea Mare, potrivit obiceiurilor strămoșești.
Sursă:digi24.ro
Dan AGACHE
