A 5-a ediție a simpozionului Internațional de Comunicări Științifice Didactica 2015, a avut loc sâmbătă la Școala Gimnazială Nr. 9 din Reșița. Pe lângă cadrele didactice care au depus o serie de proiecte pe tema abordată, au luat parte și invitați de seamă din municipiu, dar și din Sibiu, Cluj, sau chiar din San Marino.
„Mă bucur că suntem împreună la cea de-a 5-a ediție a Simpozionului Creativitate și Inovație sub egida Didacticii Internațional, care tinde să devină o tradiție în școala noastră, lucru care nu face decât să ne bucure foarte tare. Asta înseamnă că interesul pentru dezvoltarea profesională a cadrelor didactice este unul consecvent. Această acțiune vine în sprijinul dascălilor din Caraș-Severin și nu numai, pentru a le da această posibilitate de a se dezvolta din punct de vedere profesional”, menționează Carmen Bortiș, directorul Școlii Gimnaziale Nr. 9 din Reșița.
Anul 2015 este Anul European pentru Dezvoltare și joacă un rol aparte în ceea ce privește comunicarea și implicarea activă a cetățenilor. Acest lucru permite ca actorii instituționali, împreună cu un număr tot mai mare de organizații ale societății civile, să organizeze evenimente comune la nivelul Uniunii Europene, la nivel național și regional sau local.
În acest context, Inspectoratul Școlar Județean și Casa Corpului Didactic Caraș-Severin, în parteneriat cu Universitatea „Eftimie Murgu” Reșița, au propus ca și temă principală a simpozionului „Dezvoltarea și promovarea dimensiunii europene a educației prin curriculum-ul școlar”.
„Pentru Casa Corpului Didactic, acest seminar a rămas un proiect viabil care întotdeauna a răspuns unor demersuri naționale, europene, vizând educația și formarea. Anul acesta este Anul European al Dezvoltării. În acest context, tema impuls propusă seminarului nostru vine să răspndă coordonatelor consensului european privind dezvoltarea și valorilor pe care acesta le promovează. Simpozionul ne oferă prilejul de a audia o serie de comunicări ale celor înscriș, atât din județ, cât și din țară”, explică Tudor Deaconu, directorul Casei Corpului Didactic.
În cadrul activităților organizate sâmbătă, organizatorii au dorit să aducă în actualitate valorile formulate în documentul: „Consensul european privind educația pentru dezvoltare”, din partea specialiștilor din Ministerul Educației și Cercetării Științifice, din universități, specialiști ai Institutului de Științe ale Educației, ai Institutului European din România și ai Reprezentanței Comisiei Europene în România, precum și a reprezentanților Agenției de Dezvoltare Regională VEST și ai Regiunii DKMT.
„Suntem la un simpozion cu o istorie de circa cinci ani, într-o activitate mai lungă a Casei Corpului Didactic în care domnul Deaconu s-a implicat și se implică în mod constant. Iată că mai există români care vorbesc despre învățământ și cred că am să-i propun domnului Deaconu să vorbim mai mult despre creativitate și inovație la români. Școala, alături de biserică au rămas niște factori consistenți de formare a unei generații care își caută viitorul și destinul într-o lume nebună, într-o Europă cu probleme și într-o soscietate românească foarte complicată. Acest simpozion, care se referă foarte mult la managementul actului educativ, face un pas foarte mic, dar foarte important pentru elevii noștri care de foarte multe ori, din păcate, se hrănesc cu o lume virtuală”, a menționat profesorul Ioan Benga, prezent și el la evenimentul de sâmbătă.
La acest simpozion a luat parte, pentru a treia oară, și Reinhard Fossmeier, profesor la Academia Internațională de Științe din San Marino, care a prezentat o serie de particularități ale proiectului de orientare lingvistică pe care încearcă să îl dezvolte pe plan mondial. Acesta presupune folosirea limbii esperanto, limbă auxiliară folosită internațional pentru a ușura procesul de învățare.
„Ma simt onorat că sunt deja a treia oara invitat să țin o prelegere aici. De fiecare dată am ocazia să prezint rezultatele unor experimente din domeniul de învățământ din Germania. Un proiect de succes a fost așa numitul proiect de orientare lingvistică, acesta constând în ideea ca cei care învață o limbă străină să urmeze înainte de asta un curs de învățare a limbii esperanto, pentru a cunoște structura gramaticală a limbilor”, a precizat Reinhard Fossmeier.
Alexandra JURCA
