În primele luni din 2016, discuţiile pe marginea dării în plată au adus interesul caransebeșenilor pentru apartamentele disponibile spre vânzare la un nivel record al ultimilor trei ani. După aprobarea legii, însă, spre sfârşitul trimestrului al doilea, numărul potenţialilor cumpărători a scăzut la jumătate, conform statisticilor noastre.
Acest fapt nu a afectat însă nivelul preţurilor. Explicaţia în acest caz stă, cel mai probabil, în inerţia pieţei, în tandem cu tendinţa cumpărătorilor şi vânzătorilor de a aştepta „reaşezarea” acestei pieţe.
Pe durata sezonului estival, piaţa tranzacţiilor cu locuinţe a rămas, practic, fără „pâinea şi sarea” necesare unei funcţionări normale, anume accesul la finanţare. Spre deosebire de anii trecuţi, când activitatea de tranzacţionare era susţinută de cererea pentru Programul „Prima Casă”, în vara aceasta lucrurile au mers extrem de prost. Cumpărătorii s-au împuţinat foarte tare, iar distanţa dintre aşteptările acestora, pe de o parte, şi cele ale proprietarilor, pe de altă parte, s-a accentuatn ne-a spus Bianca Stark, de la Agenția Imobiliară Nestamis.
Acum, cumpărătorii actuali se împart în trei categorii: cei care, fără o rezervă substanţială de cash, aşteaptă o nouă şansă prin suplimentarea fondurilor pentru „Prima casă”, depinzând efectiv de ea; cei care, deşi ar dispune de avansul de 20-30% pentru accesarea creditului ipotecar, amână căutările până când Guvernul se hotărăşte dacă face suplimentări pentru „Prima casă”, şi în ce condiţii – posibil mai avantajoase decât actualele ipotecare; întrucât atmosfera din piaţă este influenţată mult de ceea ce se întâmplă în domeniul bancar, aceeaşi atitudine „în aşteptare” o au şi cei din a treia categorie de cumpărători, şi anume cei care ar dispune de bani cash. Aceştia aşteaptă o eventuală scădere a preţurilor.
În acest timp, vânzările sunt blocate, cumpărătorii aşteaptă atât finanţare, cât şi ca piaţa – sau, mai exact, preţurile – să mai scadă, toate părţile fiind într-o stare de expectativă.
Cel mai afectat este segmentul mediu la apartamente, pentru că acesta a depins până acum în proporţie de 90% de creditele „Prima Casă”. În zonele rezidenţiale şi cu proprietăţi mai deosebite (şi mai scumpe), mai au loc tranzacţii din când în când, pentru că profilul cumpărătorului este diferit în asemenea cazuri, în mare parte posesor de cash, acesta aflându-se la o a doua (sau o a treia) achiziţie sau având în vedere un upgrade imobiliar.
Cosmin VLAD
