Documentele din arhivele cărășene ascund multe povești interesante și chiar inedite, unele dintre acestea scoase la lumină și aduse în atenția publicului săptămâna aceasta, în cadrul unei expoziții organizate la Consiliul Județean Caraș-Severin cu ocazia Zilei Arhivelor. Au putut fi admirate unele din cele mai vechi vechi documente existente în Arhivele din Caraş-Severin, unele dintre ele vechi de aproape 300 de ani.
„Dacă alte judeţe au fost mai harnice şi au documente mult mai vechi, de 600 – 700 de ani, în Arhivele din Caraş-Severin, care s-au înfiinţat de abia de peste 60 de ani, documentele nu ies neapărat în evidenţă prin vechimea, ci prin importanţa acestora. Este vorba de registrele parohiale de stare civilă, în cazul nostru, şi de registrele de stare civilă din cadrul Evidenţei Persoanelor din Caraş-Severin.
Trebuie subliniat faptul că în Austro-Ungaria, în 1918 şi chiar 1919, evidenţa botezaţilor, căsătoriţilor şi decedaţilor se ţinea la parohii. În Caraş-Severin se păstrează registre de la romano-catolici, care sunt cele mai vechi, 1725, de la ortodocşi – 1774 şi, desigur, ortodocşi români, ortodocşi sârbi, greco-catolici, romano-catolici, evanghelici, evanghelici – unitarieni, mozaici. Fiecare dintre noi putem să ne reconstituim arborele genealogic, pentru că putem merge 200 – 300 de ani, înapoi, dacă se cunoaşte punctul de plecare, bunicii, de exemplu”, a explicat directorul Direcției Județene a Arhivelor Naționale, Laurențiu Ovidiu Roșu.
[slickr-flickr search=”sets” set=”72157674573389751″]
Prin intermediul documentelor expuse au fost omagiate și o serie de personalități, cum ar fi revoluţionarul Eftimie Murgu, protopresbiterul Nicolae Stoica de Haţeg, generalul Traian Doda, generalul Ioan Dragalina și ţăranul gazetar Petru Oancea.
„În ceea ce privește personalitățile, am încercat să ilustrăm doar câteva dintre cele care s-au născut, au trăit sau au murit pe raza județului nostru. Se poate vedea prin intermediul acestor documente, de exemplu, că generalul Traian Doda a murit de apoplexie, dar şi cine l-a îngropat – Arhimandritul Filaret Musta din Caransebeş, împreună cu şase preoţi. Informaţii din aceste registre pot fi obţinute de la nume, până la cauzele morţii, vârsta celor care se căsătoreau”, a mai precizat Roșu.
Expoziția a oferit informații nu doar despre personalitățile cărășene, ci și despre ocupațiile pe care le aveau cărășenii pe vremuri:
„148 dintre cei care s-au căsătorit în Oraviţa Montană, între 1865 – 1894 erau lucrători de pământ sau ecomoni, ceea ce arată o pondere importantă în cadrul acestei localităţi a ţăranilor. Apoi, este vorba de mineri, care aveau ocupaţia de ocnari, 69 de ocnari căsătorindu-se la acea vreme. Mai sunt militari, grăniceri, stegari, iar în ceea ce priveşte intelectualii, au fost trei notari, cinci avocaţi, cinci medici, un medic veterinar, trei învăţători şi trei preoţi. Printre cei căsătoriţi apar şi doi sculptori în piatră, un fotograf şi un pictor”.
O informație inedită este cea culeasă din Registrele Parohiale din Caransebeş, unde au fost găsite documente despre un învăţător din Pojejena, pe nume Dragoliuk Ivanoviciu, care s-a căsătorit la ortodocşii români, în Caransebeş, la vârsta de 28 de ani. Tânărul se afla prima căsătorie, aleasa sa fiind însă o văduvă în vârstă de 61 de ani, Eufemia Maerinţiu.
Expoziția a fost organizată în parteneriat cu Direcția de Evidență a Persoanelor Caraș-Severin și Consiliu Județean Caraș-Severin, sub titlul „Identitate bănățeană”.
Karina TINCUL
