Îl admir de vreme îndelungată pe editorul, criticul literar, scriitorul, eminescologul, debaterul Gheorghe Jurma, un timişean născut la Bobda în urmă cu exact 70 de ani, în aceeaşi zi cu o altă figură genială, de această dată a sportului românesc, Gheorghe Hagi. Odată cu împlinirea celor 7 decenii de viaţă, Jurma recunoaşte că cei 45 de ani petrecuţi în Banatul de Munte îl fac să încline balanţa spre titulatura de cărăşean. În sala administraţiei judeţene, Gheorghe Jurma a fost omagiat de Consiliul Judeţean, prin liderul său Sorin Frunzăverde, cel care i-a înmânat omului de cultură Gheorghe Jurma titlul de ,,Cetăţean de Onoare al judeţului Caraş-Severin”. De asemenea, trebuie să menţionăm prezenţa în sală a unui numeros public format din personalităţi ale livrescului cărăşean dar şi oameni care îl apreciază pe Gheorghe Jurma. Laudatio a fost rostit cu această ocazie solemnă de prietenul şi colaboratorul lui Gheorghe Jurma, Erwin Josef Ţigla iar scriitorul Titus Crişciu, cel care l-a ,,presat” vreme de 5 ani pe Jurma să realizeze un complex volum de interviuri, a reuşit să vorbească cu această ocazie public despre apariţia manuscrisului.
De remarcat şi cu această ocazie originalitatea mesajului transmis în faţa publicului de Gheorghe Jurma, cel care a început prin a spune că nu a reuşit să doarmă toată noaptea, cu gândul la ceea ce avea să spună în alocuţiunea dedicată momentului în care va deveni cetăţean de onoare. ,,Şi nici acum nu ştiu exact ceea ce doresc să spun”, a concluzionat Jurma. Criticul literar a vorbit şi despre aura nemuririi cu care se încarcă adeseori muritorii, vorbind totuşi despre necesitatea ca nemuritorul să moară neapărat pentru a atinge nemurirea.
Totodată, Gheorghe Jurma a apreciat că titlul de cetăţean de onoare al judeţului Caraş-Severin îl angajează, în măsura în care viaţa îi va permite, să facă şi în continuare ceva în plus faţă de ceea ce a făcut până în prezent.
O viaţă dedicată de acest neobosit filolog cărţilor, un univers în care Gheorghe Jurma se simte chiar mai bine decât acasă.
Ţinem să oferim publicului care a ratat întâlnirea cu omul de cultură Gheorghe Jurma, câteva date biografice care ne-au fost puse la dispoziţie prin bunăvoința Cameliei Şuşco de la Consiliul Judeţean Caraş-Severin, mulţumindu-i pentru această necesară informare, atunci când vine vorba de o asemenea personalitatea a culturii bănăţene:
Gheorghe Jurma
Scriitor, jurnalist, editor, director al Editurii TIM din Reșița, redactor-șef al revistei de literatură, artă și cultură „Semenicul”, Gheorghe Jurma s-a născut la 5 februarie 1945 în satul Bobda, județul Timiș. În 1956 s-a mutat la Timișoara iar 1970 s-a stabilit la Reșița.
A urmat școala primară în satul natal, apoi din clasa a V-a s-a mutat la Timișoara urmând Școala Generală Nr. 12. Din 1959 studiază la Liceul de Muzică și Arte Plastice din Timișoara, secția arte plastice iar apoi s‑a înscris la Facultatea de Filologie a Universității din Timișoara ale cărei cursuri le finalizează în 1969.
După efectuarea stagiului militar (1969/1970), a fost angajat redactor al ziarului „Flamura“ (1970-1989) din Reșița. În acest timp a urmat un curs postuniversitar în specialitatea ziaristică (1975).
În ultimul an de facultate a participat la apariția revistei studențești „Forum“ a universității timișorene (redactor-șef adjunct). În perioada 1970-1989 a fost redactor la ziarul „Flamura“, cu probleme de cultură și învățământ. De la înființarea ziarului „Timpul“ (4 ianuarie 1990) a fost redactor-șef al acestui ziar și director al S.C. Timpul S.R.L. până în 1993. Ziarist profesionist atestat.
Din 1993 este director al Editurii Timpul (azi TIM) din Reșița. În afara acestor ziare a înființat sau condus o mulțime de publicații, printre care: „Semenicul“ (din 1972), „Caraș-Severinul“ (din 1972), apoi Almanahul presei și tiparului, Reșița, 1984; Momente din istoria tiparului românesc la Caransebeș, Caransebeș, 1985; Zilele culturii la Reșița (caiet program – redactor la mai multe ediții, între 1974-1984), Permanențe reșițene (caiet program al Zilelor culturii la Reșița, 1985-1989); numeroase alte titluri de mai lungă sau scurtă durată: de la Albatros, Bistra (Oțelu Roșu), Făclia (Caransebeș), Privighetoarea (cu elevii reșițeni), Școala cărășeană și alte multe năzbâtii… (înainte de 1989 și după 1989). În anii din urmă a contribuit la apariția revistelor „Almăjana“ Bozovici, „Bocșa culturală“ Bocșa, „Jurnal de liceu“ Oravița și altele. Din 2013 este în colectivul de redacţie al revistei „Nedeia“.
În timpul facultății a activat la cenaclul Casei de Cultură a Studenților din Timișoara, debutând cu proză în 1968. Din 1970 activează la Cenaclul literar „Semenicul“ din Reșița și până azi a rămas de drept coordonatorul cenaclului. A înființat revista „Semenicul“, în 1971, întâi sub forma unor caiete șapirografiate, iar din decembrie 1972 ca revistă tipărită. Apariții intermitente, în măsura posibilităților ideologice și financiare ale vremurilor. După 1990, mai multe forme, din 2001 stabilizându-se sub formă de carte. Redactor-șef al revistei „Semenicul“.
A colaborat cu critică și istorie literară, la publicațiile: Orizont, Semenicul, Steaua, Forum (studențesc), Transilvania, Tribuna, Luceafărul, Drapelul roșu, Flamura, Caraș-Severinul, Studii de limbă, literatură și folclor, Generații, Bocșa culturală, Almăjana, Reflex.
A fost redactor al celor mai multe dintre culegerile și antologiile apărute între 1970-1989 pe plan reșițean sau județean, începând cu volumul „Prinos“, o culegere a membrilor cenaclului „Semenicul“, iar dupã 1990 cu alte volume, între care cel care a declanșat o colecție, cu titlul „Orașul cu poeți“ (1995), cu selecții din poeții reșițeni.
De-a lungul anilor s‑a ocupat de cenaclurile literare de adulți dar și de şcolari sau de tineret din Reșița, asigurând succesiunea generațiilor și valoarea creatorilor. A organizat manifestări culturale în Reșița și în alte orașe ale țării, a inițiat și promovat concursuri literar-artistice municipale și județene (interjudețene), a susținut artiștii plastici, dascălii cu preocupări umaniste, instituțiile de cultură (Societatea de Științe Filologice etc.).
A îngrijit, în cadrul Editurii Timpul (Tim) sau la alte edituri, peste 500 de volume de poezie, proză, critică și istorie literară etc., la multe scriind prefețe, postfețe etc.
În anul 2000 afost distins cu Medalia comemorativã „Mihai Eminescu“ pentru cărțile dedicate lui Eminescu și colecția inaugurată la Reșița. I s-au acordat diferite premii locale, între care Marele Premiu al Bibliotecii Județene „Paul Iorgovici“, titlul de senior al culturii cărășene etc. De asemenea, premii speciale ale Uniunii Scriitorilor, Filiala Timişoara.
A lansat multe colecții editoriale care sã popularizeze locurile și valorile acestei zone în țară și peste hotare: „Descoperirea Banatului“, „Itinerare turistice în Munții Banatului“, „Drumul apelor“, „Studii“, „Monografii“, eseuri despre scriitorii de azi.
Reper 24 îi urează omului de cultură Gheorghe Jurma, La Mulţi Ani!
Sergiu TABAN
