Reprezentanții Grupului Ecologic de Colaborare Nera acuză autoritățile că ar fi aruncat pe apa sâmbetei 2 milioane de euro de la bugetul de stat, bani investiți în realizarea unei instalații de umectare a iazului Boșneag, aparținând exploatării miniere Moldomin Moldova Nouă.
Prefectura Caraș-Severin anunța în urmă cu aproximativ o lună că lucrările în cadrul proiectului prin care se dorea rezolvarea uneia din cele mai grave probleme de mediu cu care se confruntă județul Caraș-Severin, se apropie de final. Investiţia este derulată prin Ministerul Economiei şi constă în construcţia unei staţii de pompare, realizarea unui sistem de conducte pe o suprafaţă de 120 ha şi montarea unui sistem de aspersoare (tip aripi de ploaie) pentru umectarea iazului, astfel încât particulele fine de praf provenite de la deşeurile miniere să nu mai fie antrenate de vânt și să polueze localitățile limitrofe, punând în pericol sănătatea umană.
Reprezentanții GEC Nera au transmis astăzi un comunicat de presă în care susțin însă că soluția identificată de autorități este ineficientă, iar locuitorii din Clisura Dunării au în continuare de suferit din cauza prafului ridicat de vânt.
„Vântul îi «prăfuieşte» din nou pe locuitorii din Moldova Nouă cu deşeuri miniere de la iazul Tăuşani – Boşneag. Acum nu a existat energie pentru funcţionarea aspersoarelor (care oricum nu funcţionau pe un asemena praf şi un asemenea vânt), la viitorul vânt probabil nu va fi forţa de muncă, iar la următorul nu va fi…
Specialiștii de la Ministerul Economiei, Agenţia de Protecţia Mediului şi Primaria Moldova Nouă au dat acorduri de mediu şi autorizaţii pe o soluţie tehnică care nu va produce stoparea poluării. Problema este cine va plati eşecul? Cu siguranţă locuitorii din Clisură cu sănătatea şi cu taxele şi cu impozitele colectate la bugetul de stat de unde s-a finantat proiectul.
Din 2016, de la apariția în spațiul public a acestei solutii, GEC Nera s-a opus implementării ei și a cerut folosirea unei consolidări vegetative a iazului care ar fi funcționat fără energie, fără forță de muncă, fără… Ar fi funcţionat singură! Petițiile GEC Nera nu au fost luate în considerare de Ministerul Mediului, Ministerul Economiei , APM și Primărie. Banii trebuiau aruncați pe apa Dunării … sau cine ştie unde!
În 2 aprilie 2019, poluarea din Clisură este și mai rebelă deoarece suprafața iazului, în parte stabilizată în ultimii ani cu vegetație spontană, a fost răvăşită de utilajele celor care au «stopat» poluarea, iar praful a fost adus din nou în calea vântului”, se arată în comunicatul transmis de Doina Mărgineanu, consilier pentru relaţii publice al GEC Nera.
Karina TINCUL
