
Deşi există bani pentru diverse proiecte de infrastructură câștigate de primării, nu se lucrează, chiar dacă sunt puse în joc sume mari de bani pentru diverse proiecte de infrastructură, edilii se lovesc, spun ei, de neseriozitatea firmelor care câştigă licitaţiile pentru execuția lucrărilor. Mulţi dintre constructori au luat lucrări finanțate prin PNDL și nu-şi onorează obligaţiile.
PNDL este un program de finanţare multianual, coordonat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, ce are ca obiectiv general sprijinirea unităţilor administrativ-teritoriale pentru echiparea teritoriului administrativ ale acestora cu toate dotările tehnico-edilitare, de infrastructură educaţională, de sănătate şi de mediu, sportivă, social-culturală şi turistică, administrativă şi de acces la căile de comunicaţie în vederea asigurării unui climat investiţional atractiv pentru localităţile României.
Cu aceeași situație se confruntă și Primăria Răcășdia în cadrul proiectului ”Alimentare cu apă și canalizare”, PNDL1, început în 2013, finalizat în 2016, de o firmă care a câștigat atunci licitația, un proiect de 2,5 milioane de euro, iar după finalizarea străzilor magistrale, incluse în acest prim proiect, a fost implementat pe PNDL1 un proiect ce prevedea doar partea de ramificații, și care s-a împotmolit.
„Dacă ai constructor bun se poate!”, este concluzia la care a ajuns primarul din Răcășdia, Mirko Lechici, după implementarea a câtorva proiecte pe PNDL, în momentul în care a început să se izbească de tot felul de neplăceri create de constructorii care au câștigat licitațiile pentru lucrări finanțate prin acest program.
„Pe PNDL1 am un proiect demarat în 15 iunie 2017, cu o firmă italiană – La Rocca Societa’ Cooperativa Napoli, filiala București, care nici în momentul de față nu au terminat, după 2 ani!”, spunea primarul din Răcășdia, în luna iunie.
Sătul să mai aștepte să-și facă treaba constructorul, dar și să le tot spună oamenilor să mai aibă răbdare, edilul a decis la un moment dat să rezilieze contractul cu constructorul, dar a revenit asupra acestei hotărâri în speranța că pe ultima sută de metri se mai poate trage puțin de răbdarea oamenilor, pentru că ce a fost mai mult din lucrare era deja realizat.
„Am ajuns la faza de instalat 19 cămine, adică la 19 gospodării mai sunt de montat, restul de aproape 600 sunt deja racordate. De ce s-a ajuns aici? Firma a dat lucrările în subcontractare la o altă firmă din Italia, care au venit aici dar mai mult au vorbit decât au lucrat, i-au dat afară, apoi a venit o a doua firmă din Italia, la fel! A venit o a treia firmă din Italia, apoi a venit a patra firmă…! Nu era o lucrare foarte, foarte complicată. Se executau doar lucrări de extindere, adică ramificații de la rețeaua principală de apă și canal, spre casă, adică între 2 și 4 m, în funcție de distanța. În concluzie, erau de făcut 600 de branșări care se repetau la fiecare casă”, ne povestea cam ce au avut de îndurat, primarul, dar și comunitatea din Răcășdia.
„Eu personal le-aș fi făcut într-o săptămână! Și mi-a rămas chiar strada principală de făcut, unde sunt distanțe scurte! Asta s-a întâmplat și am așteptat să se termine ca să putem să înființăm și noi serviciul de apă și canal și să-i dăm drumul. Lumea nu mai poate, au trecut trei ani de zile: avem apă, avem canal, dar nu am putut să folosim. Ei s-au branșat săracii, și-au făcut spre interior, și-au făcut băile, numai să se dea drumul la apă și canal!”, a declarat primarul Mirko Lechici.
Aceasta este doar una dintre situațiile nefericite și un exemplu elocvent al modului în care decurge execuția lucrărilor unu proiect național pentru o comunitate din județul Caraș-Severin.

foto: radioiasi.ro
Elena FRANȚ
“proiect de 2,5 milioane de euro … climat investiţional atractiv” … „Firma a dat lucrările în subcontractare la o altă firmă din Italia … erau de făcut 600 de branșări”
–
Scop: “ca să putem să înființăm și noi serviciul de apă și canal”.
În medie 4.166 de euro / fiecare branşare, cu tăiţei canalizaţi spre Italia.
Bravo!