Codul portocaliu, albit de nesimțirea leneșilor care nu fac treaba autorităților

Ce moțiune de cenzură, ce manipulări ieftine cu grațieri și amnistii, ce Mălin Bot, ce poziționări prin Consiliul Europei, ce manifestări #rezist, când două zile de ninsoare au scos în evidență dezastrul în care țara asta se află! DOUĂ ZILE! Documentarele de pe History cu viața din Alaska sunt mici copii pe lângă imaginea lăsată de un cod portocaliu de ninsori. Lamentări, primari care dau vina pe cetățeni și viceversa, factori de decizie guvernamentali care ies cu declarații incendiare și apocaliptice la adresa celor care trebuiau să rezolve problemele iscate de idiotul ăsta de cod portocaliu ce ne-a prins nepregătiți. Doar eram în luna august, ce dracu!

Cam cum funcționează țara asta ne-am dat seama cu toții în zilele ce au trecut și par că nu se mai sfârșesc. Sunt aproape 80 de ore de când sunt localități în Caraș-Severin ce nu au energie electrică. Imaginea de prin orașe este una apocaliptică. Munți de zăpadă, parcări și alei mărginașe lipsite de acces, înfundate de zăpadă și sloiuri de gheață. Între timp, oficialii ies cu declarații ce frizează bunul simț și lipsa de responsabilitate. Mai toți dau vina pe cetățenii iresponsabili care nu ies din confortul zilnic să coboare din fotoliu, să pună mâna pe lopată și să „topească” zăpada instant. Bun, sunt de acord cu faptul că spiritul civic a dispărut gradual de la Revoluție-ncoace. Mare parte din vină o au cei care ne-au condus în ultimii 30 de ani, pentru că nu au dat o amendă pentru această lipsă civică ce am dobândit-o în trecut și care ne-a fost inoculată ca fiind ceva ce ține de odiosul regim comunist. Totul, în schimbul unor amărâte de voturi. Numai că, astfel de comportamente ne-au adus în momentul în care suntem. Iar faptul că Divinitatea ne-a scutit de ierni serioase în ultimii ani i-a cam prins pe nepregătite pe mulți. Ca să nu zic pe toți. Autoritățile ridică din umeri și dau vina pe iarnă! Doar iarna nu e ca vara, după cum spune un dicton al unui clasic în viață. De parcă noi am fi acum în luna august și peste noi a dat urgia. Nu eram pregătiți pentru asta. Ne așteptam la caniculă și uite că a nins. Până ne-am scos noi „hainele” de iarnă, încă mirosind a naftalină, ne-am trezit în situația actuală. Ce puteam face?! Singura soluție e să ne lamentăm și să dăm vina pe Dumnezeu, că nu ne-a mai lăsat și el până la primăvară ca să ne pregătim.

Singurul lucru ce ne-a mai rămas neatins în toți anii ăștia, de la Revoluție-ncoace, este umorul. E la fel de sarcastic și sursele de inspirație sunt vizibile de la prima atingere a iconiței Facebook. În rest, în materie de evoluție și competență, nu s-a schimbat nimic. Dimpotrivă! Am regresat. Și nu trebuie să fii analist politic sau nu știu ce cunoscător al vieții sociale românești în întregul ei, ci e suficient să mergi într-un magazin de electrice și să cumperi un ștecher și ai să constați că e de cea mai proastă calitate posibilă. Contrastul este și mai vizibil pentru cei care pot face comparații. Și aici mă refer la o altă perioadă.

Revenind la situația creată în ultimele 72 de ore de la codul portocaliu de ninsoare… nu putem decât să fim revoltați. Această „extraordinară” societate comercială de distribuție a energiei electrice și-a dovedit cu vârf și îndesat „competențele”. Nici măcar nu au decența să răspundă în timp util la serviciul de deranjamente. Nu știu cât trebuie să aștepți ca să poți intra în legătură cu un operator, care n-are nicio treabă cu breasla, pentru că după jumătate de oră de „roboțeală”, pe două voci, m-am plictisit să tot ascult cât sunt ei de frumoși și deștepți. Doar îi recomandă vocea și talentul. Cu furnizarea de energie electrică n-au nicio taină. „Până la ora 17.00, avaria va fi rezolvată!”. Poate au dreptate, pentru că nu spun și ziua în care va fi acel magic număr 17. Așteptăm să vină primăvara, să se topească zăpada, să înflorească firele de curent, să cânte cucul, privighetoarea…

În contrast cu toată situația creată, citim comunicate de presă cât de deștepți și frumoși sunt toți. Cei de la pseudo-societatea de distribuție a energiei electrice, cum își dau ei sufletul pe teren și cum își sacrifică ei existența pentru ca noi să avem tot confortul, aleșii locali, cum depun ei tot efortul să ne scape de nenorocirea ce s-a abătut asupra noastră, iar unii dintre noi luăm cu agresivitate tastatura device-ului pe care-l mânuim cu atâta acuratețe și uităm că prima grija a străbunilor noștri, mai ales iarna, era să pună mâna pe lopată și nu să-și verse năduful, de cele mai multe ori motivat, pe rețelele sociale. Să-i lăsăm pe cei responsabili în pace, deoarece vin sărbătorile și pentru ei și să nu-i prindă nepregătiți, zic…

John GAVRILESCU