Scriam la sfârșitul săptămânii trecute despre un conflict intern iscat între o parte a cercetătorilor de la Stațiunea de Cercetare – Dezvoltare pentru Creștere Ovinelor și Caprinelor din Caransebeș și conducerea acestei unități. Am prezentat acuze ale salariaților stațiunii, care arătau (cu probe) diferențe salariale între sumele primite și trecute pe fluturaș și evidențele contabile înaintate la ANAF.
Se mai vorbea în documentele primite la redacția Reper 24 de solicitări abuzive ale conducerii unității, despre conflicte de interese, incompatibilități, acte false și multe asemenea. Am stat de vorbă cu o parte a celor nemulțumiți, care au înaintat la ultimul Consiliu de Administrație un memoriu spre analiză. Am încercat să obțin o declarație pertinentă și din partea conducerii, dar din păcate fără succes.
De la sfârșitul săptămânii și până acum, am mai primit informații, am mai căutat date și încerc să înțeleg ce e de fapt în spatele acestei povești, care are un sâmbure de adevăr. Acest lucru mi-a fost confirmat și de către unul dintre membrii Consiliului de Administrație, care recunoaște că au existat greșeli, dar că nu trebuia să se ajungă aici. Lipsă de comunicare și de transparență, neîncredere, am dedus eu din informațiile adunate.
Și am mai aflat un lucru: acest conflict ar putea duce la o desființare a Stațiunii de Cercetare, lucru care s-ar răsfrânge negativ asupra zootehniei românești, atâta câtă mai e ea. În România, din câte astfel de stațiuni au fost, au mai rămas doar 4, între care și cea din Caransebeș. Rase omologate de oi sau în curs de omologare, animale cu productivitate foarte mare la carne, ori la lapte, cercetări ce ar trebui continuate, dar în condiții decente și respectând până la urmă normele legale și pe cele de bun simț. Dacă stațiunea s-ar desființa, ar rămâne câteva zeci de persoane fără un loc de muncă, s-ar pierde cercetările nefinalizate, dar și aici apare un mare dar, care poate răsturna întreaga problematică a acestui conflict, mai rămân de izbeliște câteva sute de hectare de teren în apropierea municipiului Caransebeș.
Pam-pam. Desigur, în mod normal, aceste hectare ar trebui să intre în posesia statului român. Teoretic cel puțin, dar nu pot să nu mă gândesc la faptul că o asemenea bogăție este tentantă pentru mulți.
Astăzi, la amiază, are loc o nouă ședință a Consiliului de Administrație al Stațiunii în care cu siguranță va fi tranșată această problemă. Și-a anunțat prezența la întâlnire, din cauza problemelor ivite, însuși Președintele Academiei de Științe Agricole „Gheorghe Ionescu Sisești“, sub a cărei oblăduire se desfășoară cercetările în stațiunea din Caransebeș, profesorul universitar emerit dr Valeriu Tabără, fost ministru al Agriculturii.
Se anunță o dezbatere hotărâtoare. Surse din interiorul Consiliului de Administrație mi-au precizat, sub rezerva anonimatului, că vor fi discuții deschise cu cele două tabere, dacă le putem spune așa, pentru lămurirea situației existente. Este de dorit ca acest lucru să se întâmple, iar problema să fie clarificată odată pentru totdeauna. Dacă cineva se face vinovat de ceva, să plătească. Dacă e nevoie de o schimbare, aceasta trebuie să se producă. Cel mai important lucru însă, rămâne acela de continuitate a activității Stațiunii de Cercetare, greu încercată în anii imediat următori evenimentelor din Decembrie 89.
Ar fi păcat ca tot ce a fost productiv să se distrugă, iar din toate acestea să rămână doar amintirea și câțiva îmbogățiți peste noapte. Vom urmări evenimentele și vom reveni cu rezultatele și deciziile ce vor fi luate astăzi în cadrul Consiliului de Administrație al Stațiunii de Cercetare din Caransebeș.
Dan AGACHE
