Mortalitatea în rândul copiilor situează România pe primul loc în Uniunea Europeană, cu o rată a mortalității de două ori mai mare decât media Uniunii pentru populația între 0-19 ani, potrivit unui raport realizat de Salvați Copiii România și Avocatul Poporului și făcut public săptămâna aceasta. În România, rata mortalității în 2017 a fost de 61,69 la 100.000 copii și adolescenți, în timp ce media Uniunii Europene a fost de 31,60.
„Se observă din comparația cu țările cu venituri similare că rata mortalității pentru copiii mici (0-4 ani) în România este dublă, și mult mai mare decât alte țări cu resurse financiare mai scăzute, cum sunt Muntenegru, Serbia sau Bulgaria. Se pune deci întrebarea inabilității României de a asigura supraviețuirea copiilor în condițiile resurselor financiare pe care le are la dispoziție”, atrag atenția cei de la Salvați Copiii.
În ceea ce privește mortalitatea infantilă, în 2018, în România s-au înregistrat 1.214 de decese ale copiilor sub un an, cu o rată a mortalității infantile (numărul deceselor raportat la 1.000 de nașteri) de 6,5‰. Mai mult de jumătate dintre decesele sub un an se produc în prima lună de viață (mortalitate neonatală). Rata mortalității infantile variază de la un județ la altul, iar Caraș-Severinul este unul din județele în care se înregistrează cele mai multe decese în rândul copiilor.
„Analiza factorilor favorizanți realizată de Institutul Național de Sănătate Publică arată că o parte din aceste decese ar fi putut fi evitate printr-o mai bună monitorizare antenatală, care ar fi permis atât intervenții în sarcină, cât și direcționarea sarcinilor cu complexitate mare către unități echipate corespunzător.
Din păcate însă, o mare parte din gravide nu au beneficiat de investigații prenatale. De asemenea, un rol esențial în salvarea bebelușilor născuți prematur o are dotarea corespunzătoare a secțiilor de neonatologie, motiv pentru care Salvați Copiii implementează, pentru al nouălea an consecutiv, cel mai amplu program național de dotare a maternităților cu aparatură medicală vitală”, se arată în raport.
Județele cu cele mai scăzute rate ale mortalității infantile în 2018 sunt Dâmbovița (2,9‰), Ilfov (4,1‰), Arad și Timiș (4,5‰), Iași și Alba (4,8‰) și mun. București (3,6‰). La polul opus, cu rate ale mortalității de trei și de două ori mai mari, se află Tulcea (15,5‰), Botoșani (12,9‰), Sălaj (11,5‰), Călărași (11,2‰) și Caraș-Severin (10‰).
Procentul cel mai mare de decese ale copiilor sub 1 an se înregistrează pentru mamele fără educație și cele care au terminat doar școala primară, acesta scăzând ca funcție a nivelului de educație al mamei. Vârsta mamei este de asemenea un factor important, cu rate mari ale mortalității atât la mamele adolescente, cât și la cele peste 40 de ani.
„Din datele deceselor sub 1 an, reiese că o treime (34,4%) din mamele pentru care s-a înregistrat frecvența controalelor prenatale nu au făcut niciun control prenatal, iar alte 27% au făcut doar între 1 și 4 controale.
Distribuția rețelei de servicii medicale este situată în special în mediul urban, unde funcționează peste 90% din numărul de spitale, peste 95% din totalul dispensarelor, policlinicilor, centrelor medicale de specialitate și unităților de ambulanță, și toate centrele de sănătate mintală”, se arată în raport.
Karina TINCUL
