Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticoruție a emis în data de 12 iulie o ordonanță de clasare a dosarului de urmărire penală care făcea trimitere la o așa zisă „caracatiță“ infracțională ce ar fi operat în clădirea în care se află sediul Camerei de Comerț Industrie și Agricultură Caraș-Severin din Reșița.
Procurorul Direcției Naționale Anticorupție a dispus clasarea cauzei sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de abuz în serviciu și a complicității la abuz în serviciu, după ce a analizat situația de fapt, auditul efectuat de Curtea de Conturi a României, Camera de Conturi Caraș-Severin și raportul de constatare tehnico-științifică întocmit în prezenta cauză. În consecință, procurorul de caz a constatat că nu se poate reține săvârșirea laturii obiective de abuz în serviciu și a dispus clazarea cauzei.
Soluția a fost comunicată și celor asupra cărora au fost dispuse măsuri de supraveghere tehnică, mai pe românește au fost interceptați de către SRI, încă din luna septembrie 2014. Este vorba de Sorin Frunzăverde, Ionesie Ghiorghioni, Dan Stan, Vasile Barbu, Darian Laurențiu Ciobanu, Octavian Deaconu și Lucian Negrea.
Frunzăverde ascultat cu abnegație de SRI. Pentru ce?
Surprinde apariția numelui fostului ministru al apărării pe lista celor care au primit soluția din partea DNA-ului, Sorin Frunzăverde, cel care nu a semnat niciun act pentru Consiliul Județean Caraș-Severin cu Cabinetul Individual de Avocatură Dan Stan în perioadele și la datele precizate în referatul de urmărire penală. Așadar un politician de talia lui Frunzăverde, un cetățean ca oricare dintre noi care ar trebui apărat de legislație în privința abuzurilor de acest gen, este ascultat zi și noapte de „truditorii“ SRI-ului într-un dosar în care nu poate fi acuzat că ar fi avut vreo calitate? Mai mult decât atât, dosarul „Voturi pentru Iohannis“ în urma căruia Sorin Frunzăverde a fost condamnat cu suspendare, este disjuns din dosarul de față clasat.
Interceptările de la Camera de Comerț care l-au vizat în mod direct pe Frunzăverde, în ciuda faptului că acest lucru nu se impunea, pot fi socotite un caz tipic de abuz al organelor statului la adresa cetățeanului, scopul (nedeclarat), cel mai probabil. fiind acela de a-l reduce la tăcere pe unul din cei mai importanți politicieni ai momentului care și-a permis să facă vorbire despre statul polițienesc, în fapt adevărata caracatiță care a cuprins în ultimul deceniu România.
Se pare că figura a reușit. Frunzăverde a fost scos într-un mod brutal din viața politică, acolo unde performa de (prea?) multă vreme, la vârful unor grupări politice pe care le-a scos din anonimatul european și cărora le-a dat voce la Bruxelles, în contextul Grupului Popularilor Europeni: PD-L și PNL. Bănuim faptul că nici momentul creativ numit USL, în care rolul lui Frunzăverde a fost unul determinant, nu i-a fost trecut cu vederea de către liderul care încă se afla la Cotroceni în septembrie 2014, Traian Băsescu.
Probabil că mulți sunt aceia care nu îl plac neapărat, nu îl iubesc, nu îl adoră pe politicianul și omul Sorin Frunzăverde. Acest lucru putea fi însă hotărât la vot, în mod democratic. Dar atunci când dobori cu orice preț și în mod fabricat un lider politic ales de cetățenii unei comunități să îi reprezinte, ne punem întrebarea: cât de democrat este statul care permite asemenea derapaje?
Sergiu TABAN
